Evenimentul şi-a propus să atragă atenţia asupra necesităţii de a oferi suficient suport politic şi financiar pentru asigurarea unui control eficient epidemiei HIV, cauzată de consumul drogurilor injectabile în diferite ţări ale lumii, precum şi pentru abordarea bazelor etice ale filozofiei „reducerea riscurilor”.

 

Conferinţa s-a focusat în special pe situaţia din regiunea Europa de Est, Europa Centrală şi Asia Centrală, unde locuiesc peste 3,7 milioane utilizatori de droguri injectabile (UDI) sau o pătrime din numărul UDI din lume. Consumul de droguri injectabile are un rol esenţial în creşterea epidemiei HIV în majoritatea ţărilor din regiunea Eurasiei, unde, conform estimărilor, se înregistrează un milion de persoane infectate cu HIV. De asemenea, în această regiune, este destul de înalt nivelul de răspândire a hepatitei C printre persoanele care îşi injectează droguri, precum şi riscul utilizării supradozelor, principala cauza de deces în rândul consumatorilor de droguri în multe ţări din Europa de Est şi Asia Centrală.

 

Conferinţa privind Reducerea Riscurilor 2013 a abordat aspectele cheie, care afectează regiunea Eurasia, inclusiv retragerea donatorilor, lipsa bugetelor naţionale pentru susţinerea activităţilor de reducere a riscurilor, impactul legilor represive şi numeroasele cazuri de încălcare a drepturilor omului, care se atestă în prezent în ţările din Eurasia.

 

Din partea Republicii Moldova la această conferinţă a participat o delegaţie formată din reprezentanţi ai Departamentului Instituţii Penitenciare (Ministerul Justiţiei), Spitalului Dermatologie şi Maladii Comunicabile (Ministerul Sănătăţii), Fundaţiei Soros-Moldova, Uniunii Organizaţiilor pentru Reducerea Noxelor şi Prevenirea HIV/SIDA.

 

 

Necesitatea aplicării la Fondul Global pentru un nou grant este determinată de riscul întreruperii finanţării serviciilor esenţiale în domeniul HIV către mijlocul anului 2014 (activităţi ce ţin de profilaxia şi tratamentul infecţiei HIV), dar şi necesitatea extinderii acestor şi altor servicii, care ar contribui la controlul şi stoparea răspândirii epidemiei HIV în Moldova.

 

Noua solicitare de finanţare, ce urmează a fi pregătită şi remisă Fondului Global, se va focusa pe intervenţiile de reducere a riscurilor în grupurile vulnerabile în baza evidenţei şi în contextul epidemiei concentrate (UDI, LSC, BSB, deţinuţi, migranţi, tineri) şi asigurarea tratamentului antiretroviral persoanelor care trăiesc cu HIV în Republica Moldova.

 

În conformitate cu cerinţele de aplicare pentru grantul Fondului Global, Consiliul Naţional de Coordonare TB/SIDA trebuie să pregătească documentele necesare pentru acordul de grant (în baza unei consultări largi cu toţi partenerii, grupurile cheie, membrii CNC). Solicitarea de finanţare trebuie să includă şi contribuția în creştere din partea bugetului de stat în susţinerea Programului național de control al infecţiei HIV/SIDA/ITS.

 

Ca şi mecanism/procedură de accesare a grantului, se propun următorii paşi:

 

1. Începutul dialogului formalizat al părţilor implicate. Şedinţa CNC prin care se aprobă procedura - iulie 2013 - CNC + membrii non-CNC implicaţi în domeniu HIV

2. Consultare largă/dezvoltare a proiectului cu implicarea sectorului guvernamental, nonguvernamental, internaţional; grupurilor tehnice de lucru ale CNC TB/SIDA (country dialog) -iulie-septembrie 2013 - Secretariat CNC TB/SIDA, şefii GTL + nonmembrii CNC, cu accent pe societate civilă

3. Consultarea propunerii integre de proiect pre-CNC şi pregătirea documentelor propunerii finale– şedinta comună - septembrie 2013 - Secretariat, PNH şi implicarea FG

4. Elaborarea documetelor finale pentru aplicaţie - septembrie-octombrie 2013 - Secretariat CNC, PR

5. Consultarea finală a draftului aplicaţiei cu stakeholderii/membrii CNC şi societatea civilă. Inserarea recomandărilor partenerilor naţionali pentru definitivarea propunerii - octombrie 2013 -
Secretariatul CNC

6. Organizarea şedinţei CNC TB/SIDA şi semnarea aplicaţiei - noiembrie 2013 (inceputul lunii)- CNC TB/SIDA + secretariat+RP

7. Remiterea propunerii către Fondul Global - noiembrie 2013 (sfârşitul lunii) - Secretariat CNC

 

Secretariatul CNC TB/SIDA va veni cu informaţii actualizate pe toată durata de pregătire a aplicaţiei, va menţine un cadru de discuţii între toţi partenerii implicaţi în elaborarea aplicaţiei şi reprezentanţii Fondului Global, informând periodic despre etapele de elaborare a aplicaţiei şi acţiunile întreprinse la nivel de ţară.

Пациенты доктора Генриха долго находились на антиретровирусной терапии, в результате чего у них возникли лимфомы. Для лечения рака пациентам трансплантировали стволовые клетки. С момента операции доктор Генрих не смог найти каких-либо доказательств ВИЧ-инфекции у пациентов.

 

При поддержке специального гранта AmFAR от Bucks County Friends и Joseph F. McCrindle Foundation, доктор Генрих провел клиническое исследование, в ходе которого его исследовательская группа отменила антиретровирусную терапию пациентам и провела несколько сложных тестов в поисках признаков восстановления вируса в крови и в других тканях. Один пациент находился без лечения в течение 15 недель, второй пациент в течение 7 недель, но инфекция так и не была обнаружена. И все же пока слишком рано делать какие-либо окончательные и долгосрочные выводы.

 

Эти результаты показали очень важную информацию, которая вполне может изменить современные представления о ВИЧ-инфекции и генной терапии. Пока что трансплантации стволовых клеток, для лечения людей с ВИЧ, не могут быть использованы в широком масштабе из-за высокой стоимости и сложности операций. Тем не менее эти два случая могут привести нас к новым способам лечения, и, в конечном итоге, даже к ликвидации ВИЧ-инфекции.

 

Foarte pozitiv pentru că obiectivele pe care ni le-am propus le consider atinse. Am avut peste 100 de participanți locali (medici din majoritatea raioanelor RM) și experți notorii la nivel regional și internațional, care au împărtășit cele mai noi practici științifice cu privire la programele de tratament și reabilitare a consumatorilor de droguri, reducere a riscurilor, precum și programelor de suport psiho-social, implementate în baza respectului pentru demnitatea umană și drepturile omului. De asemenea, la acest eveniment au fost invitați experți, care lucrează și după alte modele – de exemplu, tratarea adicției în Rusia (unde preparatul de metadonă nu este permis) sau programul de reabilitare prin intermediul comunităților terapeutice, prin care am încercat să arătatăm medicilor că abordarea unei persoane care suferă de dependență de droguri trebuie să fie complexă. Când vorbim despre un tratament de lungă durată, precum tratamentul adicției, nu doar asistența medicală este importantă, dar și asistența psihosocială, care, de cele mai multe ori, este neglijată. La capitolul asistenței psihosociale un rol major îl au actorii neguvernamentali.

La fel, la acest Forum am aflat că preparatul metadona poate fi folosit nu doar pentru tratamentul adicției de drogurii, dar şi în cazul altor tipuri de dureri acute sau cronice și pentru orice tip de pacienți.

 

Scopul principal al Forumului a fost difuzarea informației cu privire la tratamentul dependenței de droguri. Ultimele studii efectuate în Moldova (Evaluare privind terapia de substituţie cu opiacee în RM, 2012) au aratat prezența unor lacune în cunoștințe cu privire la tratamentul adicției la nivel de țară, ceea ce duce, încă odată în plus, la reducerea accesului persoanelor consumatoare de droguri la serviciile de tratament și suport. Dependența de droguri este o maladie cronică a dereglării multifactoriale de sănătate, care poate fi prevenită şi tratată și necesită o abordare complexă și de lungă durată.

Evenimentul s-a axat, în special, pe promovarea extinderii serviciului de metadonă, tratament medicamentos asistat pentru utilizatorii de droguri, care la moment este disponibil doar în Chișinău, în Bălți și în 7 penitenciare. Conform estimărilor Studiului bio-comportamental din anul 2009, numărul consumatorilor de droguri în RM este de cca 30 mii, iar datele la finele anului 2012 arată că în programul de tratament cu opiacee se aflau cca 1% de persoane care suferă de dependență. În țări precum Slovenia cca 50% din numărul total de persoane care suferă de dependență de droguri se află în programul de metadonă, iar cheltuielile acestui program sunt total acoperite din cadrul bugetului de stat. Programul tratamentului cu opioide (metadonă) trebuie să fie disponibil pe teritoriul întregii tări pentru a asigura accesul tuturor persoanelor care au nevoie de asistență medico-psiho-socială.

Desigur. Majoritatea medicilor narcologi au beneficiat de cursuri de instruire și teoretic sunt pregătiți  pentru a implementa programelele terapiei de substituţie cu metadonă.

La modul practic există anumite rezerve legate de finanțarea acestor servicii. Se știe că, la moment, tot ce ține de implementarea TSM se acoperă din sursele grantului Fondului Global. Odată cu retragerea acestui donator, este necesar ca Guvernul să preia finanțarea programelor de profilaxie, tratament, îngrijiri pentru acești pacienți, inclusiv organizarea serviciului TSM în Republica Moldova. Dacă vorbim despre extinderea geografică, pentru deschiderea unui punct al programului de substituţie cu metadonă ar fi nevoie de un spațiu, unde se va efectua eliberarea preparatului (de exemplu, în Bălți, acest spațiu este cabinetul medicului narcolog), un safeu de păstrare a preparatului de metadonă, un dozator și desigur preparatul propriu-zis. Întrucât administrarea metadonei este zilnică, este nevoie și de personal medical, disponibil să lucreze sâmbăta și duminică, precum și de personal care să ofere suport psiho-social pacientului pe parcursul tratamentului. Ceea ce încercăm să promovăm la moment pentru pacienții aflați în remisie stabilă (care de ani de zile primesc tratamentul medicamentos cu metadonă sau cum preferăm noi să le spunem – pacienții aflaţi în farmacoterapie, care nu consumă alte substanțe adiționale și sunt persoane responsabe) este să li se permită luarea dozelor de metadonă acasă. Tratamentul este de lungă durată, punctul de eliberare a metadonei este departe de casa pacientului, şi, având un serviciu și o familie, este dificil ca pacientul aflat în tratament să se prezinte în fiecare zi la punctul pentru administrarea preparatului. În plus, există și cheltuieli de transport, care pacienții le achită singuri.

La nivel internațional există diferite modele. În Slovenia, în Elveția sau în Spania toate chetuielile medicale, psihosociale și adiacente pentru persoanele care suferă de dependenţă de droguri sunt acoperite din cadrul bugetului de stat. În Slovenia, spre ex., care este ca număr de locuitori comparabilă cu Republica Moldova, sunt cca 18 centre deschise pe teritoriul întregii țări, unde se distribuie metadona. Un astfel de centru poate să deservească și 2000 de pacienți. În general, trebuie de menționat că programele TSM sunt recunoscute ca programe eficiente în tratamentul adicției de opiacee, dar și ca politici eficiente de prevenire a infecției HIV și a hepatitelor virale în rândul consumatorilor de droguri în comunitate și penitenciare. Studiile cost-eficiență demonstrează că la pacienții programului se diminuează tendințele spre un comportament delicvent și astfel scade numărul infracțiunilor comise de către persoanele cu dependenţă.

Concluziile Forumului fac referire la recunoașterea necesității extinderii geografice a terapiei de substituție cu metadonă pe teritoriul Republicii Moldova atât în comunitate, cât și în penitenciare. Recentul Plan național de acțiuni, elaborat în comun cu toți partenerii implicați și recomandările Ministerului Sănătății reafirmă o dată în plus că eforturile depuse în domeniul tratamentului adicției, reducerii riscurilor, prevenirii și controlului HIV/SIDA pot fi mult mai vizibile, dacă la nivel de țară vor fi elaborate strategii de asigurare a durabilității intervențiilor, inclusiv prin preluarea graduală a finanțării programului de substituție cu metadonă din bugetul de stat, prin intermediul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. În realizarea acestui deziderat avem obligația de a ne onora responsabilitățile și de a aduce aceste promisiuni la nivel de beneficiar.

 

Pentru conformitate, Victoria Tataru

 

„Tăiesc cu infecţia HIV de la naştere. Știu foarte bine ce înseamnă în fiecare zi să iai medicamente ce provoacă o mulţime de efecte secundare; să trăieşti cu frică pentru sănătate, să ai teamă că la şcoală în orice moment se poate afla despre statutul pe care îl ai, devenind victimă a stigmatizării şi discriminării. Vreau să trăiesc într-o societate în care să nu fiu discriminată din cauza statutului meu HIV! Vreau să ştiu că statul îmi va asigura mie şi mamei mele tratamentul necesar şi îmi va acorda tot sprijinul pentru a avea o copilărie fericită”, a spus Iana în cadrul acţiunii de sensibilizare.

 

Acţiunea a fost susţinută de reprezentanţii a 16 organizaţii, care apără interesele persoanelor care trăiesc cu HIV în Republica Moldova.

 

Tot astăzi, Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova a emis un ordin (01-6/647), prin care informează despre faptul că “bolile prin virusul imunodeficienţei umane corespund gradului sever de dizabilitate, iar imunodeficienţa comună variabilă corespunde gradului accentuat de severitate”. Astfel, “ţinând cont de faptul că chiar de la naştere, copiii HIV-pozitivi au nevoie de sprijin special şi de îngrijire, în scopul asigurării protecţiei sociale, toţi copiii până la 18 ani HIV-infectaţi şi bolnavi de SIDA, inclusiv cei care administrează tratament antiretroviral, necesită a fi îndreptaţi pentru expertizare, indiferent de prezenţa deficienţelor funcţionale, la Consiliile pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă, care va stabili gradul de dizabilitate (accentuat sau sever) fără termen de expertizare până la vârsta de 18 ani”.

 

Ministerul Sănătăţii, dar şi societatea civilă, urmează să monitorizeze permanent situaţia cu privire la implementarea practică a acestui Ordin, în vederea asigurării respectării drepturilor depline ale copiilor cu statutul HIV-pozitiv în Republica Moldova.

În cadrul ședinței se propune discutarea Regulamentului de organizare și funcționare a Serviciului social pentru consumatorii de sustanțe psihoactive și standardele minime de calitate pe care le necesită.

 

 

Totodată, la solicitarea secretariatului CNC TB/SIDA, membrii grupului urmează să vină cu propuneri pentru elaborarea planului de lucru al GTL pentru semestrul II al anului 2013 (activități și intervenții ce urmează a fi discutate în cadrul ședințelor grupului până la sfârșitul anului curent).

 

Locul de desfășurare a ședinței – et. IV, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

I. Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2011-2015 (PN HIV): realizări şi necesităţi. Progres în promovarea şi aprobarea modificărilor şi completărilor. Prezentarea, inclusiv, a viziunilor societăţii civile.

 

II. Durabilitatea activităţilor de suport social pentru persoanele care trăiesc cu HIV în contextul realizării PN HIV: angajamente, realităţi, riscuri şi perspective.

 

III. Procedura de dezvoltare a aplicaţiei către Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei și Malariei în faza de tranziţie către noul model de finanţare al Fondului Global.

 

IV. Raport privind implementarea granturilor Fondului Global (componentele TB şi HIV).

 

V. Raport privind progresul implementării planului de acţiuni privind extinderea şi îmbunătăţirea calităţii  serviciului de tratament de substituţie cu metadonă.

 

VI. Diverse.

 

Ședința va avea loc în sala de conferințe a Ministerului Sănătății (et. 2).

În cadrul evenimentului a fost făcută o retrospectivă a implementării Programelor de Reducere a Riscurilor în Republica Moldova – Vitalie Slobozian (Fundaţia Soros-Moldova), au fost prezentate rezultatele preliminare ale Studiului IBSS 2012-2013, efectuat în rândul grupurilor vulnerabile (utilizatori de droguri injectabile, persoane care oferă servicii sexuale contra plată, bărbaţi care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi) – Lilia Todiraşcu (Centrul Naţional de Management în Sănătate), precum şi rezultatele evaluării din martie-iunie 2013 a Programelor de Reducere a Riscurilor (concluzii şi recomandări - Ala Iaţco, Uniunea pentru prevenirea HIV şi reducerea riscurilor).  

 

Rezultatele evaluării reprezintă sursa de evidenţă şi dovezi pentru programarea/planificarea ulterioară, stabilirea designului intervenţiilor în domeniu pentru perioada următoare, mobilizarea resurselor atât din surse publice, cât şi ale Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (FG). Oportunităţile de aplicare a RM pentru resursele FG în cadrul noului model de finanţare (perspectivele finanţării Programelor de Reducere a Riscurilor) au fost prezentate de Svetlana Lisnic (secretariatul CNC TB/SIDA).

 

În finalul mesei rotunde, participanţii au venit cu propuneri şi sugestii pentru definitivarea planului de acţiuni pentru realizarea recomandărilor de îmbunătăţire a acoperirii cu servicii şi calităţii programelor de reducere a riscurilor, lucru ce va fi continuat cu participarea memgrilor GTL „Grupuri vulnerabile” a CNC TB/SIDA şi implicarea specialiştilor, experţilor naţionali şi locali.

 

Foto de la eveniment şi prezentările raportorilor pot fi accesate mai jos

Prezentare de Vitalie Slobozian 

 

Cu o informaţie mai detaliată cu referinţă la acest eveniment vom reveni în cadrul Buletinului Informativ al lunii iulie.

 

 

 

 

 

La şedinţă sunt invitaţi să participe reprezentanţii organizaţiilor guvernamentale, neguvernamentale şi internaţionale, implicaţi în implementarea activităţilor susţinute din granturile Fondului Global.

 

 

1.    Noul model de finanţare lansat de Fondul Global – Retrospectivă. Cerinţe. Draftul procesului de elaborare a aplicaţiei. (Secretariatul CNC)

1.1  Direcţiile strategice pentru aplicaţia Republicii Moldova. (Recipienţii Principali)

2.    Propuneri pentru agenda şedinţa CNC TB/SIDA.

 

3.    Diverse.

Începutul şedinţei - ora 13:00, sala de conferinţe a Ministerului Sănătăţii.