Scopul Atelierului a fost de a prezenta viziunile partenerilor din sectorul public, privat şi societatea civilă vizavi de ceea ce a fost aprobat acum un an, pentru ca în final, cu eforturi comune, să fie elaborat un nou plan de acţiuni concrete, cu identificarea organizaţiilor responsabile şi stabilirea termenului limită de implementare a acestora, pentru eficientizarea răspunsului naţional la epidemia HIV/SIDA.

În prima zi a Atelierului, participanţii şi-au actualizat informaţiile referitor la realizările, succesele şi provocările Programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA/ITS; s-au familiarizat cu activităţile de prevenire în grupurile vulnerabile; au aflat despre măsurile întreprinse pentru prevenirea transmiterii infecţiei HIV de la mamă la făt şi despre asigurarea accesului şi aderenţei la tratamentul antiretroviral al persoanelor HIV-pozitive. Sesiunile în plen din prima zi au mai inclus prezentări despre: politicile de incluziune socială pentru persoanele infectate cu HIV; asigurarea cu preparate antiretrovirale din surse publice pentru anii 2014-2016: scenarii posibile; precum şi viziunea societăţii civile asupra tuturor acestor aspecte.  

Agenda Atelierului din prima zi a inclus şi un panel de discuţii, la care experţi din cadrul instituţiilor publice (Ministerul Sănătăţii, Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, Centrul Naţional de Sănătate Publică, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Dispensarul Republican de Narcologie, Centrul Naţional de Management în Sănătate) au răspuns la întrebările reprezentanţilor societăţii civile. Întrebările au fost foarte diverse şi s-au axat, în special, pe durabilitatea serviciilor de reducere a riscurilor; descentralizarea serviciilor CTV şi posibilitatea contractării serviciilor prestate de ONG-uri de către stat; asigurarea cu preparate antiretrovirale din surse publice (începând cu anul 2014) şi mecanismele de achiziţii publice; managementul Programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA (PN); principiile parteneriatului în cadrul PN şi sistemele informaţionale pentru monitorizarea şi evaluarea PN etc.

Discuţiile din prima zi au continuat a doua zi, când participanţii s-au împărţit în patru grupuri de lucru: „Prevenirea HIV”, „Tratamentul HIV”, „Îngrijire şi suport”, „Managementul Programului Naţional”. Fiecare grup a avut sarcina să elaboreze un plan de acţiuni concrete, cu identificarea organizaţiilor responsabile şi termenele de implementare a acestora, ce ar conduce în final la realizarea prevederilor stipulate în cadrul Rezoluţiei. Cele patru planuri ale grupurilor de lucru au fost prezentate în sesiunea finală, urmând a fi definitivate şi compilate în unul comun. Planul va fi propus spre aprobare în cadrul şedinţei Consiliului Naţional de Coordonare TB/SIDA.

Monitorizarea  progresului implementării noului plan de acţiuni va avea loc în cadrul viitoarei Conferinţe Naţionale pe HIV/SIDA, ce se va desfăşura la sfârşitul anului 2013 sau începutul anului 2014.

Raportul reprezintă o analiză detaliată a situaţiei privind asigurarea finanţării durabile a tratamentului cu preparate antiretrovirale (TARV) şi a altor activităţi ale Programului naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi a infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2011-2015 în relaţie cu iminenţa stopării suportului financiar oferit de Fondul Global începând cu anul 2014. 

Analiza face referinţe la estimarea necesităţilor de tratament ARV în Republica Moldova; mecanismul curent de procurare a preparatelor ARV şi evoluţia preţurilor la preparatele ARV; estimarea costurilor aproximative ale TARV pentru anii 2014-2016 în baza procedurilor de procurare curente pentru Fondul Global; preţul de achiziţie al preparatelor ARV prin mecanismele Fondului Global şi prin mecanismele de achiziţie publică ale altor ţări (Ucraina); acoperirea costurilor ARV din bugetul de stat preconizat a fi alocat pentru Programul Naţional HIV/SIDA pentru anii 2014-2015.

Autorii cercetării: Stela Bivol, director politici şi cercetări; Rita Seicaş, coordonator programe; Ghenadie Țurcanu, coordonator programe; Andrei Mecineanu, coordonator programe; Liliana Caraulan, coordonator programe; Viorel Soltan, Director.

Pentru a face cunoştinţă cu conţinutul integral al analizei, accesaţi linkul http://www.ccm.md/uploads/studii%202013/Asigurarea%20tratamentului%20ARV_scenarii%20posibile.pdf

 

De asemenea, nu sunt elaborate şi aprobate protocoalele de consiliere pre- şi post-testare pentru adolescenţi/tineri şi persoanele cu risc sporit de infectare. Astfel, se recomandă a elabora materiale instructive-metodice în consilierea tinerilor şi adolescenţilor, inclusiv a celor cu risc sporit de infectare.

Asigurarea cu servicii de consiliere şi testare voluntară confidenţială în instituţiile medicale statale, inclusiv în cadrul serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor reprezintă o strategie prioritară a Programului naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală.

Dezvoltarea, oferirea şi promovarea serviciilor de consiliere şi testare voluntară pentru tineri în centrele de sănătate prietenoase tinerilor, iar pentru tinerii din grupurile cu risc sporit de infectare şi în cadrul ONG-urilor active în domeniul reducerii riscurilor va permite sporirea accesulu şi apropierea acestor servicii de beneficiari.

Autori: Ştefan Gheorghiţă, vicedirector CNSP; Silvia Stratulat, şef secţie CNSP; Andrei Lungu, avocat.

Mai multă informaţie aflaţi la linkul http://www.ccm.md/uploads/studii%202013/Studiu%20sociologic%20calitativ%20Opinii,%20perceptii,%20atitudini%20si%20experiente%20ale%20adolescentilor%20privind%20CTV.pdf

 

 

 

60 de ţări din lume, inclusiv Republica Moldova, au lansat consultări naţionale privind priorităţile de dezvoltare după 2015. În Moldova, consultările se vor axa pe principalele îngrijorări şi aspiraţii ale oamenilor după 2015 prin implicarea persoanelor sărace şi vulnerabile, administraţiei publice locale şi societăţii civile, sectorului privat, sindicatelor şi asociaţiilor patronale, comunităţii academice.

ONU a creat un site cu un auditoriu larg numit “Lumea mea”. Pe site puteţi vota pentru o problemă, care credeţi că trebuie să fie analizată la discuţiile despre Post-2015. Analiştii vor analiza online care sunt problemele cel mai des menţionate şi problemele de top vor fi incluse în agenda reuniunilor din Monrovia, Bali şi New York.

“Lumea mea” oferă opţiunea de a vota pentru 16 probleme diferite, cărora să le fie acordate prioritate. Există şi opţiunea "Propune o prioritate". SIDA nu face parte din cele 16 opţiuni de vot.

Va rugăm să votaţi pentru a stopa SIDA la linkul http://www.myworld2015.org/?partner=unaids

Aceasta este o modalitate de a sprijini platforma, de a aduce părţile interesate împreună la discuţii şi de a convinge oamenii să vorbească despre problemele pe care le consideră importante.

Instrucţiunea de votare pot fi găsite la linkul http://www.ccm.md/uploads/News/5_pasi_voteaza.pdf

 Pentru mai multe informaţii, accesaţi linkul http://aids.md/aids/index.php?cmd=item&id=1294

 

 

 

Ala Iaţco, preşedintele Uniunii organizaţiilor pentru prevenirea HIV şi reducerea noxelor (UORN)
În opinia mea, Atelierul la care am participat a reuşit foarte bine. Au fost examinate subiectele-cheie ce ne îngrijorează cel mai mult şi mă bucur că pentru o parte dintre ele s-au găsit soluţii sau cel puţin se planifică de a face o analiză pentru a afla posibilele variante de rezolvare în viitorul apropiat. Atelierul a oferit o platformă foarte bună de dialog pentru reprezentanţii sectorului guvernamental şi, mai ales, pentru noi, cei din sectorul neguvernamental, care ne-am simţit în drept să adresăm toate întrebările,  ce s-au adunat şi pe care nu avem posibilitatea să le clarificăm în zile obişnuite. Atelierul ne-a ajutat anume în acest sens.

Gabriela Ionaşcu, şeful oficiului UNAIDS Moldova
Sunt absolut convinsă că evenimentul de la 24-25 ianuarie curent a atins nu doar scopurile scontate ale acestui atelier, dar şi unele suplimentare, care la moment sunt invizibile. Însuşi faptul că societatea civilă s-a activizat la aşa nivel şi a pregătit o platformă atât de puternică pentru discuţiile cu colegii lor din Guvern denotă faptul că avem rezultate în domeniul fortificării capacităţilor sectorului neguvernamental pe segmentul HIV/SIDA. Acelaşi progres a fost remarcat şi în consolidarea capacităţilor autorităţilor guvernamentale în conlucrarea cu sectorul neguvernamental, ceea ce este deosebit de important. Aş vrea să cred că acele activităţi prioritare ale Programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA/ITS (prevenire; îngrijire şi suport; tratamentul ARV; şi managementul Programului Naţional), care au fost abordate în cadrul atelierului, vor fi cu adevărat soluţionate în timp.

Veaceslav Muler, coordonator pentru activităţile de sănătate, Centrul Doc_M
Subiectele incluse pe agenda Atelierului sunt foarte importante pentru mine şi beneficiarii organizaţiei pe care o reprezint. Ne-a interesat, în special, durabilitatea programelor ce ţin de prevenirea infecţiei HIV în rândul bărbaţilor care fac sex cu bărbaţi (comunitatea LGBT) şi organizarea serviciului de consiliere şi testare voluntară (CTV) în cadrul organizaţiei noastre. Cu regret, din cele discutate am înţeles că  programele de prevenire a infecţiei HIV vor fi puţin acoperite financiar în următorii ani, pentru că cea mai mare parte a bugetului, alocat de către stat, va merge pentru procurarea medicamentelor antiretrovirale. Acest lucru ne îngrijorează şi rămâne a fi discutat în continuare.

Roman Sandu, preşedintele Centrului Informaţional „Здоровое будущее”, Tiraspol
Evenimentul ne-a adunat după mai bine de un an de zile de la adoptarea Rezoluţiei Conferinţei HIV/SIDA (din 5-7 decembrie 2011) pentru a confrunta prevederile cu realizările acesteia. Personal, am avut mari aşteptări de la acest Atelier. Cunoscând despre faptul că Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei se retrage din Moldova începând cu anul 2014, am dorit să aud care este planul strategic al Guvernului, în special al Ministerului Sănătăţii privind asigurarea tratamentului antiretroviral (TARV) pentru persoanele HIV-pozitive. Alte întrebări au ţinut de elaborarea noului protocol privind tratamentul infecţiei HIV, mecanismul de procurare a medicamentelor ARV, de înţelegerea reformelor instituţionale care s-au produs în vara anului trecut şi tendinţele epidemiei HIV în ţară. Întrucât reprezint interesele beneficiarilor organizaţiei, nu pot fi indiferent nici de faptul dacă populaţia din regiunea  transnistreană va fi sau nu inclusă în programele de asigurare a tratamentului în anii 2015-2016. De hotărârea care se va lua depinde soarta oamenilor, pentru care trebuie să facem tot ce ne stă în puteri.

A înregistrat Victoria Tataru

 

Cu ajutorul grupurilor de suport comunitar pentru pacienţii cu tuberculoză din localitate şi a asistentelor comunitare a Centrului de Dezvoltare în Sănătate “AFI”, mai multe familii din Anenii Noi, care au cel puţin un membru bolnav de tuberculoză au primit ajutoare materiale.  

De ajutor material unic în valoare de 1450 lei au beneficiat 5 familii, altele 5 au primit ajutor sub formă de lemne pentru sezonul rece al anului. Alţi 6 pacienţi primesc zilnic articole motivaţionale sub formă de conserve. De asemenea, a fost facilitată procedura de perfectare a buletinului de identitate pentru un pacient. Este de menţionat că, datorită asistenţilor comunitari, 6 pacienţi au fost readuși și sunt menţinuţi în tratamentul antituberculos, care este unul de lungă durată.

În cadrul proiectului: “Grupuri comunitare din Anenii Noi împotriva tuberculozei”, lansat în luna august 2012, au fost create 24 grupe comunitare pentru a oferi suport social, material şi informaţional membrilor din comunităţile afectate de tuberculoză. Proiectul este susţnut de Fundaţia Soros-Moldova, cu suportul financiar al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei.

 

Sursa: http://www.afi.md/

Potrivit Ninei Tudoreanu, preşedintele AO „Pentru prezent şi viitor”, membrii organizaţiei activează mai bine de zece ani în domeniul prevenirii HIV/SIDA, consumului de droguri, iar începând cu anul 2011 s-au încadrat şi în activităţile de control al tuberculozei. Drept argument pentru extinderea spectrului de activităţi a servit faptul că utilizatorii de droguri injectabile (UDI) reprezintă unul din grupurile cele mai vulnerabile privind contractarea tuberculozei, inclusiv prin prisma faptului că prevalenţa HIV în acest grup este foarte înaltă. În cadrul proiectelor de reducere a riscurilor, colaboratorii organizaţiei încearcă să identifice cât mai timpuriu cazurile de tuberculoză la persoanele din grupurile de risc, asigură aderenţa şi menţinerea lor în tratament.

Conlucrarea cu serviciul ftiziopneumologic din municipiul Chişinău ne-a determinat să acoperim cu serviciile posibile toţi pacienţii, indiferent de statutul social al acestora. Unul din segmentele cele mai complicate de activitate în acest domeniu, rămâne a fi lucrul cu pacienţii ce înregistrează întreruperi în tratamentul antituberculos şi/sau abandonează.

Din experienţa de lucru cu aceşti bolnavi s-a dovedit că nu e deloc uşor să îi convingi să se menţină în tratament, întrucât aceste persoane invocă adeseori motive de sănătate, precum şi situaţia materială precară, ce îi constrânge să aleagă munca în detrimentul sănătăţii pentru a-şi putea întreţine familia.

Totuşi, graţie eforturilor depuse de membrii organizaţiei, aproape jumătate dintre persoanele care au abandonat tratamentul tuberculozei în ultimii ani (24 din 50), au fost reîntoarse în tratament. De regulă, aceşti pacienţi acceptă foarte greu diagnosticul, mai ales în cazul tuberculozei rezistente, care este de lungă durată şi, în timpul aflării în tratament, bolnavii sunt izolaţi de familie, prieteni, rude. Din această cauză mulţi dintre ei sunt deprimaţi, se află într-o stare de anxietate şi sunt vulnerabili din punct de vedere psihologic. Pentru a-i ajuta să câştige încrederea în sine şi să se integreze mai bine în societate, pacienţii sunt consiliaţi. Şedinţele de consiliere sunt oferite de către psiholog şi se organizează la necesitate, atât în cadrul Centrelor Medicilor de Familie, Centrelor de Sănătate, cât şi la telefon. Şedinţele de consiliere se desfăşoară iniţial, la invitaţia medicului ftiziopulmonolog, care ne anunţă despre starea psihologică fragilă a pacientului. Atunci când pacientul vine la instituţia medicală să-şi ia pastilele, se convine atât cu el, cât şi cu medicul despre timpul în care poate beneficia de o consiliere. Sediul organizaţiei noastre este mic şi nu există condiţii potrivite pentru organizarea consilierii, care trebuie să fie  obligatoriu confidenţială. Majoritatea pacienţilor preferă consilierea în instituţia medicală, unde se simt mai confortabil. Există şi cazuri când psihologul petrece şedinţele de consiliere la aer liber, în curtea locuinţei pacientului.

Pe durata anului 2012 - 694 persoane din grupurile de risc au fost informate cu privire la simptomele tuberculozei, căile de infectare, tratamentul. În timpul consultaţiilor de la egal la egal, în care reprezentanţii ONG-ului informează despre tuberculoză, aceştia la rândul lor se identifică cu anumite descrieri, se deschid şi încep să fie mai atenţi la simptomele pe care le prezintă, de ex: tuse, febră, apatie mai mult de 3 săptămâni, scădere bruscă în greutate etc.

Lucrătorii outreach îi direcţionează la medicul de familie, apoi la medicul ftiziopulmonolog. În cazul în care există suspecţii la TB, pacienţii obligatoriu fac radiografia la plamâni, li se ia analiza la spută. În cazul în care tuberculoza se confirmă, pacienţii sunt internaţi în spital pentru a fi abacilaţi. În rezultatul consultaţiilor de la egal la egal, 15 persoane au fost identificate cu tuberculoză. Acestea au fost convinse să înceapă tratamentul antituberculos.

În aceeaşi perioadă de referinţă, asistenţii sociali împreună cu psihologul au efectuat 89 de vizite la domiciliul pacienţilor, care refuzau să mearga la medicul ftiziopulmonolog, înregistrau întreruperi în tratament sau refuzau categoric reluarea tratamentului. În rezultatul acestor deplasări (vizite la domiciliu), din 22 persoane care au întrerupt tratamentul – 12 au fost reîntoarse în tratament, 5 – au plecat la muncă peste hotare, 3 – şi-au schimbat locul de trai, iar cu alte 2 persoane se lucrează în continuare pentru reîntoarcerea în tratament.

Asociaţia Obştească „Pentru prezent şi viitor” a fost fondată  la 25 martie 2009, membrii asociaţiei activând anterior în cadrul ONG „ARS-SIDA” (din anul 2003).  Membrii fondatori sunt persoane de diferite vârste şi profesii, cu o bogată experienţă de lucru în domeniul sănătăţii publice, profilaxiei bolilor sexual-transmisibile, HIV/SIDA, tuberculozei. Activităţile de îmbunătăţre a calităţii vieţii persoanelor din grupurile dezavantajate, cu risc sporit de infectare, sunt implementate în cadrul proiectului „Sporirea rolului comunității în controlul tuberculozei”, finanţat de Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei prin intermediul Centrului PAS (subrecipient – Fundaţia Soros-Moldova). 

Succesele obţinute în cadrul proiectului privind controlul tuberculozei în rândul grupurilor vulnerabile (implementat în mun.Chişinău în anul 2012) dă o speranţă reprezentanţilor Asociaţiei „Pentru prezent şi viitor” că vor fi remarcaţi la nivel naţional şi le vor fi oferite condiţii de continuare a acestor activităţi în anul 2013.

În foto: Psihologul Ruxanda Boişteanu la o şedinţă de consilere 

Informaţie de Victoria Tataru

La 1 ianuarie 2013, în Republica Moldova a intrat în vigoare un nou mecanism de salarizare pentru prestarea serviciilor medicale. Ce presupune acesta şi cum va contribui la controlul tuberculozei în Moldova?

Normele metodologice de aplicare a Programului unic de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în 2013 sunt stipulate prin ordinul nr. 1239/253A din 10 decembrie 2012. Prin aplicarea noului mecanism de finanţare, care a intrat în vigoare, se doreşte a atrage o atenţie sporită asupra indicatorilor de performanţă, printre care şi asupra indicatorului de depistare şi supraveghere a tratamentului pacienţilor cu tuberculoză în condiţii de ambulator. Prin raportarea pe care instituţiile medico-sanitare publice (IMSP), de orice profil, o efectuează către Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM), acestea vor primi sau nu bonusul suplimentar. Noul mecanism urmăreşte să stimuleze lucrătorii medicali ca să acorde servicii de o calitate mai bună. Volumul bonificaţiei se estimează lunar, în dependenţă de numărul de puncte acumulat de IMSP şi valoarea calculată a unui punct. Spre exemplu, pentru asistenţa medicală primară, indicatorul de performanţă privind depistarea şi supravegherea tratamentului pacienţilor cu tuberculoză în condiţii de ambulator, bonificaţia se oferă pentru: fiecare persoană din grupul de risc investigată la tuberculoză; pentru fiecare persoană nouă luată primar la evidenţă cu tuberculoză şi pentru fiecare caz de tratament supravegheat a pacienţilor cu tuberculoză în condiţii de ambulator, conform standardelor DOTS. În fond, finanţarea în baza indicatorului de performanţă nu este o metodologie nouă. Noutatea constă în faptul că, începând cu acest an, a fost introdusă finanţarea în baza indicatorului de performanţă privind depistarea tuberculozei. Cred că noile criterii de îndeplinire a indicatorului de performanţă la tuberculoză îi va disciplina mai mult pe lucrătorii medicali, vor spori conlucrarea cu actorii din societate în scopul asigurării unui control eficient al acestei maladii. Primele rezultate privind aplicarea acestui mecanism le vom simţi foarte curând.

Vorbind despre rezultate, aş vrea să ne referim şi la activitatea Centrului comunitar de suport pentru pacienţii cu tuberculoză, pe care îl reprezentaţi. Potrivit regulamentului de funcţionare, Centrul urma să exercite un rol complementar instituţiilor de profil în ameliorarea situaţiei privind tuberculoza. De ce a fost nevoie de noua structură în raionul Rezina şi cum s-a integrat aceasta în activităţile de control al tuberculozei? 

De mai mult timp, tuberculoza rămâne a fi o preocupare publică majoră de sănătate pentru raionul nostru, înregistrându-se zeci de cazuri noi în fiecare an. Aceasta se întâmplă, în mare parte, din cauza înţelegerii insuficiente a problemelor legate de profilaxia, diagnosticarea şi tratamentul bolii în rândul populaţiei cu risc sporit la tuberculoză. Sondajele de opinie cu privire la cunoştinţele, atitudinile şi practicile populaţiei privind tuberculoza, pe care le-am realizat în anii precedenţi, au scos în evidenţă faptul că există anumite idei eronate privind diagnosticarea şi tratamentul tuberculozei. Sub nivelul aşteptărilor este şi implicarea autorităţilor publice locale, a altor actori comunitari în soluţionarea problemelor privind tuberculoza.

Dechiderea Centrului comunitar de suport pentru pacienţii cu tuberculoză (CCSPTB) în raionul Rezina (iunie 2011) a fost mai mult decât oportună. Centrul trebuie să ajute serviciile medicale şi organizaţiile publice locale să administreze şi să efectueze mai efectiv depistarea şi tratamentul pacienţilor cu tuberculoză, pentru a obţine indicatorii stabiliţi, conform Programului naţional de control al tuberculozei şi recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

În responsabilitatea colaboratorilor Centrului sunt mai multe sarcini, printre care: identificarea beneficiarilor centrului; acordarea serviciilor de consiliere psihologică, medicală, juridică pentru persoanele cu tuberculoză; efectuarea tratamentului strict supravegheat (DOT), inclusiv organizarea DOT la domiciliul pacienţilor pentru cei care nu se pot deplasa. Pentru îmbunătăţirea compleanţei la tratament, familiile pacienţilor cu TB, beneficiari ai Centrului, au primit ajutoare sociale şi au fost implicaţi în diferite programe informaţionale şi educaţionale, astfel încât bolnavul de tuberculoză să fie susţinut în primul rând de către familie şi să se menţină în tratament până la vindecare. Consider, în perioada de mai mult de un an de când existăm, multe lucruri au devenit vizibile la nivelul raionului nostru şi nu numai.

 

Aţi putea să ne deschideţi unele parantezele aici?

Desigur. Ca rezultat al campaniilor de informare, organizate de către colaboratorii Centrului nostru, în perioada de referinţă, a sporit numărul de adresări al populaţiei cu simptome sugestive la tuberculoză la medicul de familie. De asemenea, la un alt nivel este asigurat managementul integral al prestării serviciilor pacientului cu tuberculoză. Să vă dau şi nişte cifre. În 2012 a crescut numărul de examinări medicale în grupele de risc (94%), comparativ cu 78% în 2011 şi 68% în 2010. La fel, în 2012, avem o rată de succes a cazurilor noi bacilifere prin microscopie de 88%, (comparativ cu 81,6% în 2011) şi o scădere a mortalităţii prin tuberculoză cu 53% în 2011 (comparativ cu anul 2010). Ne bucurăm că în anii 2011 şi 2012 nu am avut niciun caz de abandon în tratamentul tuberculozei, pe când în 2008 rata abandonurilor era de 40%. La fel, în perioada de referinţă nu avem niciun caz de îmbolnăvire de tuberculoză la copii şi niciun caz de îmbolnăvire din focare. Aceste rezultate au fost posibile graţie sporirii vigilenţei din partea specialiştilor din sector, responsabilizării angajaţilor Centrului şi conlucrării cu toţi actorii comunitari pentru asigurarea succesului în controlul tuberculozei.

Deschiderea Centrului comunitar de suport al pacienţilor cu tuberculoză la Rezina (şi în alte 9 raioane de pe teritoriul RM) a fost determinată de incidenţa înaltă a tuberculozei în localităţile respective, precum şi de încrederea că factorii de decizie din partea locului vor acorda mai multă atenţie acestei maladii sociale. Ce ne puteţi spune despre colaborarea pe care o aveţi cu Autorităţile Publice Locale (APL), alţi parteneri locali în asigurarea controlului acestei maladii?

Pe parcursul activităţii Centrului au fost stabilite relaţii de colaborare cu APL de nivelul I şi II, cu biserica, Direcţia de asistenţă socială, Direcţia cultură, Direcţia de învăţământ, Agenţia de ocupare a forţei de muncă, organele de drept, instituţiile de învăţământ, ONG „Speranţa Terrei”, ONG „Generaţia mea”, alţi actori comunitari.

Astfel, în anul 2011, prin decizia Consiliului Raional Rezina, pentru activităţile de control al tuberculozei a fost alocat un buget de 250 mii lei, iar în 2012 – 11 mii lei. Suplimentar, din fondurile Consiliului Raional, au fost acordate ajutoare materiale sub formă de colete alimentare la 25 pacienţi de tuberculoză care au copii mici. Alţi 26 copii din focarele de tuberculoză au primit câte un ajutor de 200 lei la 1 iunie. Sub patronatul dnei Eleonora Graur, preşedintele raionului Rezina, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, în a.2011 şi a.2012, în incinta Centrului Comunitar Rezina, au fost organizate matinee pentru copiii bolnavilor de tuberculoză cu genericul „ Dăruieşte-le un zâmbet copiilor”.  Micuţii au primit cadouri de revelion din partea autorităţilor Consiliului, dar şi din partea voluntarilor Centrului Comunitar, elevilor de la Liceul „Alexandru cel Bun” (dirigintă - Carolina Cojocaru, profesor de religie). Prin oferirea ajutoarelor financiare şi sociale bolnavilor de către Consiliul Raional Rezina, Direcţia asistenţă socială, primăriile din localităţile Cinişeuţi, Cuizăuca, Peciştea, Saharna, Sârcova, Ţareuca, Echimăuţi, Trifeşti, Păpăuţi, Mateuţi am reuşit să organizăm mai bine examinărea profilactică a populaţiei din grupurile de risc la tuberculoză şi să îmbunătăţim compleanţa la tratamentul antituberculos.

În scopul sporirii accesibilităţii tinerii generaţii la informare despre tuberculoză, în cadrul săptămânii de promovare a cunoştinţelor medico-igienice despre tuberculoză, în martie 2012, a fost organizat TVC-ul cu genericul „ Stop TB”. La concurs au participat elevi de la liceele „Alexandru cel Bun” şi „Ştefan cel Mare” din or. Rezina şi Colegiul de Medicină din or. Orhei. Cei mai activi elevi au primit cadouri de preţ din partea Consiliului Raional Rezina. 

O colaborare frumoasă avem şi cu Liceul „Alexandru cel Bun” din or. Rezina. Elevii acestui liceu sunt foarte receptivi la durerile altora. Către sărbătorile de Paşti au colectat colete pentru copiii din focarele de tuberculoză (îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite şcolare). Cadourile au fost aduse la Centrul Comunitar şi dăruite copiilor bolnavilor de tuberculoză în cadrul unei mici festivităţi. În acelaşi timp, preoteasa Carolina Cojocaru a mers în aceste familii cu păscuţe, cozonaci şi ouă roşii. Sunt nişte gesturi frumoase, care arată că celor din jur le pasă de bolnavii de tuberculoză, că aceştia nu sunt singuri cu boala şi durerea lor.

Într-o emisiune televizată aţi afirmat că „există o mulţime de actori în societate, care ar trebui să se implice maximal în ţinerea în tratament a unui pacient”. Care este cauza, totuşi, că un număr destul de mare de bolnavi de tuberculoză abandonează tratamentul? Ce părere aveţi despre tratamentul forţat al bolnavilor de tuberculoză? Este aceasta o soluţie pentru diminuarea numărului de bolnavi de tuberculoză în Moldova?

După cum am menţionat deja, controlul tuberculozei se poate realiza doar în conlucrare cu alţi actori din societate. Riscul de abandon persistă pe toată perioada tratamentului. O mare parte a pacienţilor necesită periodic să fie evaluaţi, să le fie identificate cauzele şi necesităţile, să le fie extins numărul de servicii acordate. Oricine poate abandona, luând în consideraţie durata tratamentului (până la 1 an în cazul tuberculozei clasice şi până la 2 ani în cazul tuberculozei multidrogrezistente), multiplele probleme sociale şi psihologice cu care se confruntă pacientul şi familia. Dintre pacienţii depistaţi cu tuberculoză, 65% sunt neangajaţi în câmpul muncii, 57% locuiesc în condiţii nesatisfăcătoare, 37% se confruntă cu violenţă domestică, 34% - fac abuz de alcool, 10% - suferă de depresie, 55% - au o înţelegere redusă a problemelor legate de tratament, 50% – denotă o responsabilitate redusă faţă de societate ca rezervor de infecţie (sursa: Sondajul efectuat de CSSPTB Rezina, 2011).

În general, trebuie să menţionez că deschiderea CSSPTB ne-a adus rezultate pline de speranţă pentru controlul tuberculozei în raionul Rezina. Astfel, în perioada 2011-2012, la Rezina, n-a fost înregistrat niciun caz de abandon. Ne străduim să găsim soluţii şi să implicăm acei parteneri, care pot ajuta pacientului să urmeze tratamentul până la vindecare. Doar prin convingere se poate de obţinut rezultate. Pacienţii care se eschivează de la tratament trebuie să cunoască că drepturile şi obligaţiile persoanei bolnave de o maladie infecţioasă trebuie să fie într-un echilibru.

Vă mulţumesc pentru interviu şi Vă urăm mult succes!

Interviu de Victoria Tataru

Acest eveniment este parte a unei serii complexe de consultări cu diverse focus grupuri - primari, tineri, oameni de afaceri, fermieri, persoane cu dizabilităţi, medici, asistenţi sociali etc.

Obiectivul consultărilor, iniaţiate de ONU în diferite ţări ale lumii, este de a elabora noi obiective de dezvoltare, odată cu expirarea ODM, stabilite pentru perioada 2000-2015.

Membrii focus grupului consultaţi la 17 ianuarie au prioritizat problemele generale ale Republicii Moldova la ziua de astăzi, printre care şi maladiile comunicabile; au analizat cauzele acestora; şi au specificat sectoarele în care se cere de intervenit pentru rezolvarea problemelor ţării.

În cadrul evenimentului, participanţii au fost informaţi şi despre oportunitatea de a participa la un proces consultativ global privind agenda de dezvoltare Post-2015 prin accesarea platformei web http://www.un.md/2015.

Participarea activă a tuturor cetăţenilor Republicii Moldova în cadrul acestui proces consultativ este deosebit de importantă și binevenită. Opinia fiecăruia contează, iar experiența și percepția realităților din țară, inclusiv viziunile asupra viitorului și priorităților de dezvoltare ale țării sunt necesare pentru a fi auzite. Rezultatele vor oferi o platformă de discuții pentru ONU - Moldova privind agenda de dezvoltare Post-2015 și va ajuta să transmită viziunea Republicii Moldova asupra viitorului pe care și-l dorește la nivel mondial, susținând astfel sprijinul internațional pe care îl necesită.

Actualmente, consultaţii naţionale de acest fel sunt organizate în peste 60 de țări ale lumii, inclusiv Moldova. Procesul consultărilor naționale se va încheia către mijlocul lunii februarie 2013.

Instrucţiunea de votare o găsiţi AICI