Mi-aş dori (şi mă angajez) ca experienţele pozitive să ajungă înaintea mea în ţară
26
Dec
Blitz-interviu al Buletinului Informativ CNC TB/SIDA cu Alexandrina Ioviţă, Cartierul General UNAIDS, coordonator Programe Drepturile Omului şi Legislaţie, ElveţiaDe cât timp sunteţi plecată din Republica Moldova? Cum vedeţi/caracterizaţi (de la distanţa la care sunteţi) Republica Moldova, în special, situaţia din domeniul TB/SIDA, reieşind din viziunile organizaţiei pe care o reprezentaţi?
Sunt plecată din ţară de 8 luni, dar o parte de suflet tot acasă mi-a rămas. Distanţa la care sunt,
precum şi posibilitatea de a compara situaţia din alte ţări, mi-au cristalizat câteva concluzii importante. Ai noştri sunt cea mai importantă valoare în contextul răspunsului naţional, pentru că pun suflet în tot ceea ce fac, muncesc cu dedicaţie, depun eforturi complementare, iar participativitatea a devenit o normă, astfel că răspunsul naţional este cu adevarat multisectorial. Există realizări, dar nu este cazul de oprit la acestea. Rămân problem, rezolvarea cărora necesită concentrarea eforturilor comune a tuturor sectoarelor. Se cere un angajament puternic din partea Guvernului, implicarea constructivă a societăţii civile, identificarea pârghiilor pentru cointeresarea sectorului privat, astfel ca în final să fie oferite servicii de calitate, disponibile acolo unde şi pentru cine este nevoie; medicamentele şi alte bunuri să fie procurate în mod transparent şi la timp; să fie dezvoltate mecanismele de asigurare a durabilităţii. În acelaşi timp, experienţele pozitive realizate în cadrul răspunsului naţional la infecţia HIV trebuie să fie preluate ca exemple bune de urmat şi pentru alte programe naţionale.
precum şi posibilitatea de a compara situaţia din alte ţări, mi-au cristalizat câteva concluzii importante. Ai noştri sunt cea mai importantă valoare în contextul răspunsului naţional, pentru că pun suflet în tot ceea ce fac, muncesc cu dedicaţie, depun eforturi complementare, iar participativitatea a devenit o normă, astfel că răspunsul naţional este cu adevarat multisectorial. Există realizări, dar nu este cazul de oprit la acestea. Rămân problem, rezolvarea cărora necesită concentrarea eforturilor comune a tuturor sectoarelor. Se cere un angajament puternic din partea Guvernului, implicarea constructivă a societăţii civile, identificarea pârghiilor pentru cointeresarea sectorului privat, astfel ca în final să fie oferite servicii de calitate, disponibile acolo unde şi pentru cine este nevoie; medicamentele şi alte bunuri să fie procurate în mod transparent şi la timp; să fie dezvoltate mecanismele de asigurare a durabilităţii. În acelaşi timp, experienţele pozitive realizate în cadrul răspunsului naţional la infecţia HIV trebuie să fie preluate ca exemple bune de urmat şi pentru alte programe naţionale.Aveţi vreun vis nerealizat, legat de timpul când aţi activitat în Republica Moldova?
Am visat mult să văd multele iniţiative frumoase instituţionalizate în cadrul unui mecanism complex, ghidat de un management de Program Naţional eficient. Am nostalgie pentru timpurile când vorbeam despre un sistem cu adevărat naţional de monitorizare şi evaluare a infecţiei HIV, cu roluri şi responsabilităţi clare pentru toţi partenerii. Sper şi cred că reforma din domeniu, spre deosebire de reparaţiile cosmetice, va merge până la capat şi vor exista mecanisme de implementare şi de responsabilizare pentru realizarea obiectivelor ambiţioase ale Programului Naţional de prevenire şi control HIV/SIDA. Şi a infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS), desigur.
Ce experienţă pozitivă aţi dori să aduceţi în Republica Moldova la revenirea în ţară?
Mi-aş dori şi mă angajez (zâmbeşte) ca unele experienţe pozitive să ajungă înaintea mea în ţară. De fiecare dată, când am ocazia să cunosc o practică reuşită sau vreun ghid util, încerc să mă asigur că ajunge şi la colegii mei de acasă pentru a fi informaţi despre toate noutăţile. Mă mândresc cu faptul că unele experienţe pozitive, care sunt utilizate în alte ţări, îşi au originea la noi, acasă.
Cum a fost anul 2013 pentru Dvs. (în plan profesional şi personal)? Ce puneţi la capitolul "reuşite" şi ce ... la planuri de viitor?
Anul 2013 a fost unul extraordinar şi marcant din mai multe puncte de vedere. Familia noastră s-a îmbogăţit cu un membru – Ştefan, căpetenie de plai şi clan Ioviţă. Am facut tranziţia de la nivel naţional la nivel global, din Chişinău în Geneva, de la monitorizare şi evaluare la programele pentru reducerea stigmei, discriminării şi promovarea drepturilor omului; de la statutul de părinte cu copil de grădiniţă la cel de a avea domniţă în clasa întâi la şcoală. Sper 2014 să fie la fel de bun cu noi! (dar mai puţin fertil la capitolul schimbări).

Vă rugăm să adresaţi un mesaj / o urare pentru toţi cititorii noştri...
În această perioadă frumoasă şi luminoasă a sărbătorilor de iarnă, cu iz de colac proaspăt şi mireazmă parfumată de brad, sărut de ger pe obraji, clinchet de clopoţei şi urări, vă doresc vouă (şi mie) să ne bucurăm de căldura oamenilor dragi, pe care îi avem alături. Şi atunci, când ne facem planuri pentru anul care vine, să nu uităm să credem în minuni, pentru că steluţele pică doar în poala celora, care au curajul să încerce să ajungă la ele! Salutări din Geneva şi sărbători fericite!
Interviu de Victoria Tataru

Ecoul Conferinţei Naţionale HIV/SIDA 2013 cu Valentin Simionov, director executiv, Reţeaua Română de Reducere a Riscurilor
impresionat de dedicaţia persoanelor care activează în acest domeniu. Apreciez foarte mult faptul că reprezentanţii ministerelor (structurilor guvernamentale) au participat la această platformă de discuţii cu societatea civilă. M-a impresionat şi felul în care reprezentanţii ONG-urilor conştientizează problemele existente şi se implică în rezolvarea lor. Pe de altă parte, am observat şi barierele care există, în special cele financiare. Recunosc o situaţie similară din România. Ministerul Sănătăţii este obligat să prioritizeze şi să distribuie banii nu doar pentru HIV, dar şi pentru celelalte maladii, pentru că are responsabilitate pentru întreaga populaţie din Moldova. La fel, cum şi Ministerul Sănătăţii din România are aceeaşi responsabilitate în faţa cetăţenilor. Totuşi, fondurile financiare necesare pentru gestionarea crizei infecţiei HIV şi tuberculozei sunt insuficiente şi este necesar să fie crescute pe viitor, deoarece vorbim despre o problemă de sănătate publică. Diferenţa între sănătatea publică şi alte maladii este că infecţia HIV (asemeni tuberculozei, hepatitei C) nu afectează doar nişte grupuri vulnerabile, ci au potenţialul de a afecta întreaga societate. Din această cauză, pe termen lung, este obligatoriu ca autorităţile să gândească strategic şi să ţină cont de colaborarea cu organizaţiile societăţii civile şi de susţinerea lor. Până în prezent ONG-urile au reuşit să atragă fonduri internaţionale pentru soluţionarea problemelor, dar aceasta nu va mai fi atât de uşor în viitor.
Pe parcursul lunii decembrie, Asociația “Tinerii pentru Dreptul la Viață” (filiala Bălți) a lansat acțiunea de binefacere „De Crăciun să facem loc în viaţa noastră carității”.
sărbătorilor de iarnă. Darurile vor fi oferite în cadrul unui matineu de Crăciun, organizat la finele lunii decembrie. Donațiile vor fi aduse la sediul Asociației (Palatul Municipal de Cultură, aripa dreaptă, etajul 3, bir. 21) sau vor fi expediate la adresa: mun. Bălți, str. Dostoevschi 3/21. La necesitate, reprezentanții Asociației se vor apropia să preia lucrurile donate.
Circa 200 de reprezentanţi ai instituţiilor medico-sanitare publice de nivel central şi raional (centre de sănătate, centre ale medicilor de familie, spitale etc.) au participat la 18 decembrie curent la Conferinţa ştiinţifico-practică moldo-germană cu tematica: “Tuberculoza multidrogrezistentă – problemă majoră de sănătate publică”.
Institutului de Ftiziopneumologie “Chiril Draganiuc” şi prof. Christoph Lange de la Centrul de cercetare Borstel din Germania.
ambulator în contextul implementării metodelor rapide de diagnosticare “Gene Xpert”.
Panglicii Roşii – Dara şi „Art Group Briosonores”. În cadrul evenimentului a fost prezentată o colecție de articole vestimentare, creată de producătorii autohtoni special pentru acest eveniment. Banii câștigați din vânzarea articolelor de vestimentaţie au fost donaţi copiilor din familii HIV-pozitive.
pentru HIV/SIDA în Europa de Est și Asia Centrală, rostită în mesajul de deschidere a Conferinţei: „Ne aflăm în aşa o perioadă, când recunoaştem că epidemia nu este la început şi noi suntem în acest domeniu de mult timp”. Dl Kazatchkine mai spunea că se simte un fel de oboseală a celor care activează în domeniu, explicată de faptul că până în prezent au fost investite multe eforturi, multe resurse de orice fel, mult timp, iar rezultatele încă nu sunt cele aşteptate. Ceea ce trebuie să înţelegem este că această oboseală se face resimţită pe toate segmentele domeniului HIV/SIDA şi nu va dispărea de la sine atât timp, cât nu vom depune silinţă să obţinem mai multe rezultate bune astăzi. Mâine această oboseală va fi şi mai multă.
că am găsit contact în sensul de a ne auzi unii pe alţii, dar am înţeles că înainte ne aşteaptă discuţii sincere, fără de care nu ne vom putea mişca nicăieri înainte. Am înţeles şi responsabilitatea pe care o avem cu toţii pentru ca schimbările aşteptate să se producă cu adevărat.
Membrii Consiliului naţional de coordonare (CNC) TB/SIDA şi ai Comisiei Naţionale de Experţi (CNE) şi/sau reprezentanţii acestora au efectuat la 11 decembrie o vizită de supervizare a granturilor Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (FG) în oraşul Cahul.
Rapid Response Mechanism and GDF aims to move the SRS programme towards longer-term funding sources and a new operating model.
Recentul Raport de totalizare al UNICEF "Copiii și SIDA" arată că în ultimii șapte ani peste 850 mii de copii cu vârsta între 0-14 ani din țările cu venituri mici și medii au fost salvați de infectarea cu HIV.
inovații. O nouă analiză prezentată în Raport arată că un volum de circa 5,5 miliarde dolari investiți în intervenții de mare impact ar putea preveni infectarea a 2 milioane de adolescenţi, în special fete, până în anul 2020. Investițiile în 2010 au fost de 3,8 miliarde dolari.