Jarno Habicht: Consider că problema asupra căreia trebuie să muncim colectiv ca să avem rezultate durabile ţine de controlul tuberculozei. Moldova are medici buni în acest domeniu, medicamente disponibile, care trebuie să fie oferite gratuit. Dar trebuie să fie acceptat un nou mecanism de tratament, care ar conţine câteva prevederi. În primul rând, nu toate persoanele care fac tratament de tuberculoză trebuie spitalizate, în cazul în care continuă riguros schema de tratament. Pentru persoanele cu această maladie e important să menţină relaţia cu familia şi să poată reveni ulterior şi la locul de muncă.

 

O altă problemă este iresponsabilitatea unor pacienţi, care nu duc tratamentul la capăt. Marea problemă a celor care nu finalizează tratamentul e că maladia revine, dar sub o formă rezistentă la medicamente. Tuberculoza cu rezistenţă multiplă la medicamente este o mare îngrijorare pentru comunitatea internaţională, de aceea este nevoie ca fiecare pacient să urmeze strict prescripţiile medicale, pentru a nu se ajunge la aceste complicaţii.

 

În Moldova fiecare al patrulea caz nou de tuberculoză este cu rezistenţă multiplă şi această rată este una dintre cele mai înalte în lume. Ceea ce înseamnă că aceste persoane nu au dus la bun sfârşit procedurile de tratament atunci când au făcut prima cură, iar acum au forme ale bolii care nu mai pot fi tratate aşa de uşor sau deloc. Este foarte important ca pacienţii cu tuberculoză să fie informaţi şi să fie învăţaţi să înţeleagă de ce este important să finalizeze tratamentul, să conştientizeze că, dacă întrerup schema de tratament, îşi cauzează sie, dar şi familiei şi societăţii daune enorme.

 

Îmbunătăţirea situaţiei cu aceste maladii nu survine automat atunci când ţara devine mai bogată. Nu trebuie să aşteptăm nimic special, trebuie să acţionăm imediat. Ţin minte că şi Estonia avea rate înalte de îmbolnăvire cu TBC în anii ’90, ca şi Moldova. Dar la începutul anilor 2000 aceste cifre au început să se diminueze, datorită unui program naţional foarte eficient de combatere a tuberculozei. Moldova trebuie să acţioneze prompt împotriva tuberculozei, dar cu actualul buget alocat sistemului de sănătate bănuiesc că va fi complicat.

 

În prezent, comunitatea internaţională acordă sprijin Moldovei pentru combaterea TBC şi HIV din fonduri globale. Dar aceste fonduri globale descresc treptat, deoarece ţara trebuie să crească economic şi să îşi rezolve singură şi problemele sănătăţii populaţiei. Din cifre, vedem că Moldova devine mai bogată, nu mă refer la cetăţeni în particular, ci la ţară, atunci când analizăm PIB-ul. Echitatea distribuirii limitate a bunurilor în Moldova - asta e o mare problemă. Sănătatea trebuie să fie o prioritate continuă şi considerată un factor important de dezvoltare şi obţinerea rezultatelor pe termen lung.

 

 

O sesiune de informare la tema tuberculozei au organizat la finele lunii iulie curent reprezentanţii organizaţiei neguvernamentale “Pentru Prezent şi Viitor” la Centrul de Sănătate din orăşelul Vatra.

 

Iniţiativa tinerilor ONG-işti a fost susţinută de reprezentanţii Autorităţilor Publice Locale (APL) - Daniela Laricov, secretarul Consiliului orășenesc Vatra; Nicolae Leahu, inspector la Comisariatul de Poliţie Buiucani, ofiţer de poliţie în or.Vatra; Svetlana Corîcmari, reprezentantul primăriei Vatra.

 

În mesajele lor, reprezentanţii APL şi-au manifestat disponibilitatea de a se implica şi de a contribui la controlul acestei boli, la reducerea incidenței tuberculozei în localitate, precum şi la responsabilizarea persoanelor infectate prin intermediul pârghiilor de care dispun pentru a-i motiva şi susţine pe pacienţi să urmeze tratamentul antituberculos.

 

Reprezentanţii Autorităţilor Publice Locale în colaborare cu A.O “Pentru Prezent şi Viitor” au explicat participanţilor la sesiunea de informare cât de important este să avem o comunitate sănătoasă, să fim receptivi la indicaţiile medicilor, să avem cultura propriei sănătăţi, să luptăm împotriva tuberculozei prin abordarea unui stil de viaţă sănătos (respectarea unui regim alimentar adecvat şi renunţarea la obiceiurile nocive care distrug treptat imunitatea organizmului - fumatul, alcoolul, drogurile etc.).

 

Persoanele prezente la întâlnire au manifestat interes faţă de subiectul discutat. Au adresat întrebări legate de felul în care ne putem proteja de tuberculoză, despre eficienţa tratamentului aplicat şi despre cât de expus este fiecare dintre noi de a se îmbolnăvi de tuberculoză. Participanţii la sesiunea de informare au aflat, de asemenea, că nu există o anumită categorie de populaţie expusă riscului de se infecta cu tuberculoză. Orice persoană, indiferent de condiţia sa socială, este expusă acestui risc dacă inspiră aerul ce conţine picături de salivă cu microbi.

 

Organizatorii evenimentului au fost surprinşi să afle că în pofida materialelor informative care sunt diseminate populaţiei pe tot parcursul anului (pliante, spoturi audio/video  despre TB), oamenii continuă să pună semn de egalitate între cancer şi tuberculoză, fiind de părerea că tuberculoza nu poate fi tratată, iar remediile populare sunt antidotul împotriva tuberculozei. Astfel, în pofida tuturor eforturilor care se întreprind zilnic, tuberculoza rămâne a fi o problemă majoră de sănătate publică, ce trebuie abordată cu seriozitate și responsabilitate, iar atunci când există posibilitatea de a informa, educa şi comunica o informaţie despre tuberculoză – să nu ezităm să o facem.

 

Scopul evenimentului a fost de a prezenta rezultatele evaluării recente a Programelor de Reducere a Riscurilor (de prevenire a transmiterii infecţiei HIV/SIDA printre grupurile cu risc sporit de infectare) şi de a iniţia dezvoltarea planului comun de reconceptualizare a programelor respective. Subiectele au fost discutate inclusiv din perspectiva elaborării noii solicitări de finanţare pentru extinderea finanţării PRR din partea Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (FG) pentru anii 2014-2016.

 

În cadrul evenimentului a fost făcută o retrospectivă a implementării Programelor de Reducere a Riscurilor în Republica Moldova (Vitalie Slobozian, Fundaţia Soros-Moldova); au fost prezentate rezultatele preliminare ale Studiului bio-comportamental (IBSS 2012-2013) efectuat în rândul grupurilor vulnerabile - utilizatorii de droguri injectabile/UDI, persoanele care oferă servicii sexuale contra plată/LSC, bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi/BSB (Lilia Todiraşcu, Centrul Naţional de Management în Sănătate), precum şi rezultatele evaluării din martie-iunie 2013 a Programelor de Reducere a Riscurilor (Ala Iaţco, Uniunea pentru prevenirea HIV şi reducerea riscurilor/UORN).  

 

Rezultatele evaluării reprezintă sursa de evidenţă şi dovezi pentru programarea/planificarea ulterioară a activităţilor, stabilirea designului intervenţiilor în domeniu, mobilizarea resurselor atât din surse publice, cât şi ale FG. Oportunităţile de aplicare a RM pentru resursele FG în perioada de tranziţie spre noul model de finanţare (perspectivele finanţării Programelor de Reducere a Riscurilor) au fost prezentate de Svetlana Lisnic (secretariatul CNC TB/SIDA).

 

Participanţii la întrunire au venit cu propuneri şi sugestii pentru definitivarea planului de acţiuni privind reconceptualizarea programelor de reducere a riscurilor; realizarea recomandărilor de îmbunătăţire a acoperirii cu servicii şi sporirea calităţii programelor de reducere a riscurilor – lucru ce va fi continuat cu participarea membrilor GTL „Grupuri vulnerabile” al CNC TB/SIDA şi implicarea specialiştilor, experţilor naţionali şi locali.

 

Evenimentul a fost organizat cu suportul CNC TB/SIDA, Uniunii pentru prevenirea HIV şi reducerea riscurilor, în parteneriat cu UNAIDS, IP UCIMP RSS, Fundaţiei Soros-Moldova, Centrului PAS şi Asociaţiei “Iniţiativa pozitivă”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ajuns la cea de-a 9-a ediţie, concursul îşi propune drept scop evidenţierea şi premierea celor mai valoroase, creative, inovative, eficiente şi participative iniţiative şi acţiuni de apărare şi promovare a drepturilor omului.

 

„Ediţiile precedente au remarcat un şir de persoane şi organizaţii, ale căror acţiuni au avut un impact pozitiv asupra drepturilor oamenilor din Moldova”, a spus Nicola Harrington-Buhay, Coordonator Rezident ONU în Moldova. „Organizaţia Naţiunilor Unite va continua acţiunile sale în domeniul drepturilor omului pentru a asigura respectarea drepturilor civile, culturale, economice, politice şi sociale ale tuturor oamenilor.  Aceste drepturi sunt universale – ele aparţin tuturor oamenilor, oriunde şi în orice circumstanţe – şi indivizibile – acestea fiind strîns interconectate".

 

Concursul se va desfăşura în bază de nominalizări, publicul fiind încurajat să nominalizeze organizaţii ale societăţii civile, jurnalişti, instituţii media, autorităţi publice etc., care au realizat contribuţii autentice de promovare a drepturilor omului în Republica Moldova în perioada septembrie 2012 – august 2013.

 

Ca şi în anii precedenţi, nominalizările pot fi făcute în română, engleză, rusă sau altă limbă minoritară în Republica Moldova online precum şi pot fi depuse la Casa ONU. Regulamentul concursului este disponibil aici.

 

Dosarele nominalizate, obţinute în urma procesului de consultări publice, precum şi în urma analizei altor materiale disponibile, bazate şi pe cercetări independente, vor fi jurizate de o echipă de experţi şi de un Consiliu independent, format din reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi experţi independenţi.

 

Câştigătorii vor fi anunţaţi şi premiaţi în cadrul Galei de premiere în domeniul drepturilor omului, organizată anual la 10 decembrie, de Ziua Drepturilor Omului.

 

Drepturile omului sunt una dintre priorităţile majore ale ONU în Moldova, constituind  o parte integră a programelor sale de dezvoltare şi elaborare a politicilor. Proiecte recente importante în domeniul drepturilor omului includ combaterea torturii și a relelor tratamente, eliminarea violenţei împotriva femeilor, copiilor şi persoanelor în etate, promovarea drepturilor migranţilor, refugiaţilor şi apatrizilor, combaterea discriminării şi incluziunea grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi, a celor care trăiesc cu HIV/SIDA, a grupurilor minoritare excluse precum rromii  şi  a altor persoane sau comunităţi marginalizate.

 

Regulamentul de participare (limba rusă)

 

Mai multe despre activitatea ONU în Republica Moldova: www.un.md

 

 

 

 

Proiectul este elaborat în corespundere cu prevederile actelor normative în vigoare, cu participarea reprezentanţilor sectorului guvernamental (Ministerul Sănătăţii; Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerul Educaţiei; Ministerul Tineretului şi Sportului), organizaţiilor non-guvernamentale, inclusiv a persoanelor care trăiesc cu HIV, cu susţinerea tehnică a donatorilor bilaterali şi organizaţiilor internaţionale (Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS), Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)).

 

Modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.1143 din 16 decembrie 2011 sunt efectuate conform deciziilor Consiliului Naţional de Coordonare a Programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei (Deciziile CNC din 08.07.2011 şi din 22.09.2011), Raportului de Evaluare Comună a Programului respectiv de către experţii naţionali şi internaţionali (27 iunie - 8 iulie 2011).

 

Concluziile evaluării menţionate relevă faptul că Programul Naţional nu este suficient de strategic în ceea ce priveşte identificarea priorităţilor şi alocarea resurselor. Având în vedere faptul că în Republica Moldova epidemia infecţiei cu HIV este concentrată în rândul populaţiilor cu risc sporit de infectare, aici trebuie să fie concentrat şi răspunsul naţional la această infecţie. Astfel, se impune modificarea scopului şi obiectivelor Programului Naţional pentru a fi axate pe transmiterea infecţiei cu HIV şi ITS, în special în populaţiile cheie, precum şi de a reduce impactul negativ al epidemiei HIV. De asemenea, este menţionat faptul că Programul Naţional nu are un cadru fundamental de rezultate, dar un simplu set de obiective specifice. În acest context, experţii care au realizat evaluarea Programului Naţional au recomandat reformularea structurii şi conţinutului capitolului III „Scopul şi obiectivele programului” în conformitate cu recomandările UNAIDS şi OMS.

 

Modificările efectuate, sunt absolut necesare şi importante în vederea aplicării Republicii Moldova la grantul interim al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (FG) pentru susţinerea răspunsului naţional HIV în perioada de tranziţie către noul model de finanţare. Republica Moldova a acceptat invitaţia FG de a aplica la acest grant în valoare de 8 mln dolari SUA în luna martie curent.

 

Documentul integral poate fi accesat pe site-ul www.particip.gov.md la linkul

 

Data limită de expediere a comentariilor şi propunerilor la acest document este 26 august 2013.

în cadrul recentei reuniuni a Societăţii internaţionale pentru combaterea SIDA de la Kuala Lumpur, în Malaezia. OMS insistă ca tratamentul să înceapă imediat după ce este diagnosticată infecţia cu HIV nu doar în cazul copiilor mai mici de cinci ani, dar şi în cel al femeilor însărcinate, bolnave de tuberculoză sau hepatita B, precum şi al persoanelor a căror parteneri sunt contaminaţi.

 

Potrivit reprezentanţilor OMS, cel mai vizibil impact o asemenea abordare îl va avea în Africa, unde locuiesc 70 la sută din persoanele infectate cu HIV. În acelaşi timp, mai multe ţări dezvoltate au pus deja în aplicare programe de tratament timpuriu, scrie Fox News.

 

Experții organizației estimează că ar putea salva de la moarte peste trei milioane de oameni, în următorii 10 ani, dacă această strategie de tratament va fi acceptată de toate țările lumii. De asemenea, potrivit OMS, alte 3,5 milioane de infecții ar putea fi prevenite.

La fel, OMS anticipează o majorare cu 10 la sută a cheltuielilor alocate pentru lupta cu infecția HIV, care în prezent se ridică la 23 de miliarde de dolari anual, astfel încât încă 9 milioane de persoane din țările în curs de dezvoltare să obțină acces la tratament.

Aceste date argumentează un set de recomandări care sugerează că persoanele infectate cu HIV au mai multe șanse dacă încep tratamentul înainte ca sistemul imunitar să cedeze. Drept exemplu, a fost invocat cazul unei fetițe din SUA născută cu HIV și care, pentru că a beneficiat de un tratament adecvat la doar 30 de ore după naștere, pare să se fi însănătoșit.  La începutul acestui an, medicii care au îngrijit-o au anunțat că în sângele ei nu mai e nici urmă de virus, chiar dacă fetița a încetat tratamentul de mai bine de un an.

HIV atacă sistemul imunitar prin distrugerea limfocitelor T, vitale în lupta contra infecțiilor. O persoană infectată cu HIV este diagnosticată cu SIDA atunci când numărul limfocitelor T coboară sub 200 dintr-o limită de 500-1.600, considerată normală. Recomandările OMS cer ca tratamentul să înceapă când numărul celulelor T a ajuns la 500.

 

Statisticile OMS arată că, la nivel mondial, peste 34 de milioane de persoane sunt infectate cu HIV.

 

Bolnavii de tuberculoză din regiunea transnistreană nu primesc spectrul întreg de medicamente deja de aproape două luni, după ce Fondul Global pentru combaterea SIDA, Malariei şi Tuberculozei a redus alocările pentru aceste preparate. Astfel, sarcina de a cumpăra o parte din medicamente i-a revenit aşa-zisului Minister al Sănătăţii, care a iniţiat procedura de achiziţie cu întârziere.

 

Potrivit lui Vitalie Moroșanu, coordonator al organizației „Programe medico-sociale”, stocul de medicamentele de linia I s-a epuizat acum două luni. Între timp așa-zisul Minister al Sănătății de la Tiraspol a inițiat o procedură de achiziții publice, iar medicamentele trebuie să ajungă în următoarele zile în spitalele din regiune.

 

Același lucru îl spune și directoarea Spitalului de tuberculoză din Bender, Nelly Obezvenco. „Am avut probleme în lunile iunie și iulie, când au lipsit anumite medicamente, dar tratamentul nu a fost abandonat de tot. I-am tratat cu ce am avut. Am fost asigurați că vom primi toate preparatele necesare până la sfârșitul lunii august”, a declarat Obezvenco, fără să precizeze care sunt consecințele asupra sănătății bolnavilor dacă schemele de tratament nu sunt administrate complet. Ea spune că preparatele de linia a II-a, asigurate de către Fondul Global și care sunt destinate pentru tratamentul tuberculozei multidrog rezistente, au existat permanent. Șefa spitalului precizează că numărul bolnavilor cu forma tuberculozei activă ajunge la 1.000. Potrivit ei, situația este degradantă în penitenciare, unde nu există niciun fel de medicamente, însă a refuzat să ofere detalii, motivând că nu este domeniul ei de activitate.

 

În același timp, Lilian Severin, directorul asociației „Act for involvement” din Chișinău care se ocupă de problemele bolnavilor de tuberculoză, spune că a mers luna trecută într-o inspecție în penitenciarele din stânga Nistrului și a constatat că stocul de preparate antituberculoase era pe sfârșite. El susține că asociația urmează să pregătească un raport ce va conține recomandări pentru conducerea regiunii.

 

Pentru ca bolnavii să nu mai fie nevoiți să întrerupă tratamentul responsabilii de la Chișinău vor încerca să acceseze un grant, care să fie folosit în întregime pentru necesitățile bolnavilor din stânga Nistrului, susține Liliana Domenti, directorul Institutului de Ftiziopulmonologie „Chiril Draganiuc”.

 

„Potrivit rapoartelor pe care le avem de la ei, tratamentul nu ar fi trebuit să fie întrerupt, însă noi nu știm cum au gestionat ei stocurile de medicamente rămase. Pentru anul viitor planificăm să accesăm un grant care să fie utilizat în întregime pentru bolnavii din regiune. Pretindem de la ei ca medicamentele să fie de bună calitate, aprobate și acceptate de OMS”, a precizat Domenti.

 

Statisticile arată că în regiunea transnistreană indicele de înbolnăvire este cu mult mai mare decât în Republica Moldova. Astfel, în 2012 erau înregistrați oficial cu tuberculoză 794 de persoane. În aceeași perioadă, alte 119 au decedat.

 

În procesul de extindere a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor, care are loc în prezent în Republecă Moldova, sunt create Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor (CSPT) în toate raioanele și municipiile țării. Primele Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor şi-au început activitatea în 2001-2003. În perioada 2005-2006 a fost creată o rețea ce a inclus 12 CSPT. Rezultatele pozitive ale activității centrelor au argumentat nesesitatea extinderii acestor servicii la nivel național. Aceste centre oferă adolescenţilor și tinerilor servicii complexe de informare, consiliere, servicii medicale etc. În cadrul centrelor sunt efectuate o serie de activități de instruire și educare, atît pentru tineri, cît și pentru alți membri ai comunității, cum ar fi profesorii, părinții, autoritățile publice locale etc., referitor la problemele prioritare de sănătate și dezvoltare a acestora, în special ce ține de sănătate sexual-reproductivă, sănătate mentală și bunăstarea socială. Totodată, acesta fiind un serviciu relativ nou pentru sistemul de sănătate, necesită argumente bazate pe evidențe pentru a utiliza mecanisme adecvate de finanțare, care să asigure calitatea și eficiența serviciilor prestate. Acestei cereri a raspuns studiu de analiză economică a SSPT.

 

Ședința de prezentare și discutare a raportului final al studiului a fost deschisă de dl Viceministru Octavian Grama, care a vorbit despre importanța implementării intervențiilor efective pentru ameliorarea sănătății și dezvoltării tinerilor în Republica Moldova.  Dna Tatiana Zatîc, șefa Direcției Medicină Primară a prezentat procesul de extindere a SSPT în Republica Moldova și necesitatea efectuării un astfel de studiu.

 

Galina LEŞCO, şefa CSPT Neovita, colaborator ştiinţific IMC, coordonator naţional al proiectului “Generaţie Sănătoasă” , a prezentat rezultatele cheie a studiului de analiză economică a SSPT în RM și a menţionat că ”evaluarea dată denotă, că costurile totale de implementare a SSPT de bună calitate, în cadrul tuturor CSPT din Republica Moldova, ar fi de 12,1 mln. lei anual, cea ce  este acoperit, în acest moment, în proporție de mai puțin de 50%, de către CNAM. Totodată, activitățile realizate de către aceste centre pentru a preveni minim 30 cazuri noi de HIV, nemaivorbind de alte probleme de sănătate, ar recupera toti bani investiți în finanțarea acestora. Sistemul actual de monitorizare a CSPT ne oferă date, conform cărora putem concluziona că prin activitatea lor centrele chiar ar depăși cifrele menţionate, fiind potenţial cost-eficiente.” Recomandările din cadrul studiului au accentuat necesitatea perfecționării mecanismelor de monitorizare a SSPT, pentru a putea asigura implentarea unor mecanime mai eficiente de finanțare și în baza perfomaței. La fel, utilizarea estimărilor bugetare obținute de studiu pot servi ca punct de pornire în ameliorarea finanțării  CSPT.

 

Participanţii au venit cu propuneri pentru eficientizarea activităţii CSPT, şi anume: Dna Doina ROTARU, şef-adjunct Direţie, CNAM, a propus diversificarea surselor statale de finanţare, utilizând fondul de bază, dar şi cel de prevenţie, deoarece CSPT au ca scop, în special, prevenţia. Dna Tatiana ZATÎC, şef direcţie medicină primară, Ministerul Sănătăţii (MS) a afirmat că o soluţie eficientă ar fi şi referirea CSPT la serviciile comunitare. Astfel, acestea vor avea o linie aparte de bugetare. Dna Lilia Gantea, direcţia financiară MS, a menţionat că datele prezentate pot argumenta introdcerea acestor propuneri de finanţare în Legea fondurilor pentru anul viitor. Aceste propuneri au fost susţinute de toţi participanţii la şedinţă.

 

De asemenea, Victoria Ciubotaru, cercetător ştiinţific IMC, a prezentat un cadru de monitorizare a activităţii CSPT, elaborat de către experții naționali, în baza rezultelor obținute în cadrul evaluării economice a SSPT.  Aplicarea acestui cadru de monitorizare, în baza indicatorilor de calitate, ar facilita respectarea standardelor de calitate a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor în practica curentă şi utilizarea raţională a fondurilor. Unii indicatori cheie  pot  servi ca bază pentru introducerea finanţării în funcţie de performanţe a CSPT, pe lângă finanţarea de bază.

 

Participanții la ședință au apreciat înalt nivelul profesional a cadrului de monitorizare prezentat și au propus ca acesta să fie aprobat de către Ministerul Sănătății. Dna Tatiana Zatîc a propus ca fie acceptat raportul final al evaluarii economice a SSPT și propunerile venite în cadrul prezentărilor și discuțiilor, primind acordul tuturor participanților.

 

Viceministrul Sănătăţii, Octavian GRAMA, a apreciat înalt atât rezultatele studiului, cât şi indicatorii de calitate şi a solicitat specialiştilor identificarea cât mai urgentă a unei soluţii optime pentru buna finanţare şi activitate a CSPT. “Tinerii se confruntă în prezent cu multe riscuri pentru sănătatea și dezvoltarea lor, iar aceste centre răspund nevoilor specifice vârstei adolescenţilor. Ne dorim centre similare în toate regiunile ţării pentru ca toţi adolescenţii să aibă acces la servicii de sănătate prietenoase tinerilor. Fiind în concordanță cu Strategia națională privind sănătatea reproducerii, proiectul „Generaţie sănătoasă” contribuie la extinderea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor, în conformitate cu prevederile Planului naţional elaborat de Ministerul Sănătăţii al RM. Am făcut un pas important, iar Ministerul Sănătăţii va acorda tot suportul necesar în ceea ce priveşte extinderea reţelei CSPT şi implementarea mecanismelor optime de finanţare”.

 

Studiul de analiză economică a CSPT a fost realizat în cadrul proiectului “Generaţie Sănătoasă”, în baza activităţii a 4 centre cu performanţă sporită, extrapolând rezultatele pentru întreaga reţea.

 

Contacte:

Asociaţia „Sănătate pentru Tineri”

str. Socoleni, 19, MD 2020, or. Chişinău, Republica Moldova,

tel.: (373.22) 40.66.34, tel./fax: (373.22) 40.66.32

info@neovita.md, www.neovita.md

În cadrul atelierului se propune de a elabora o Strategie pe termen mediu (2014-2016) privind reconceptualizarea serviciilor de prevenire în grupurile cu risc sporit de infecţie, astfel încât să se asigure îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi extinderea ariei lor de acoperire pentru beneficiarii cheie. Evenimentul constituie, de asemenea, o oportunitate de a programa intervenţiile şi resursele pentru accesarea granturilor Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Fondul Global), cât şi pentru mobilizarea resurselor domestice.

 

Agenda de lucru presupune definirea viziunii, misiunii, priorităţilor strategice  ale Strategiei pe termen mediu (I-a zi), a rezultatelor de obiectiv, intervenţiilor prioritare, bugetului (a II zi) şi a managementului, acoperii financiare, necesităţilor de asistenţa tehnică, şi dezvoltare organizaţională (a III zi).

 

Evenimentul este susţinut financiar din sursele grantului MOL-CFUND-1303 oferit pentru activitatea CNC TB/SIDA, gestionat de Secretariatul CNC TB/SIDA în colaborare cu Recipientul Principal al granturilor Fondului Global - IP UCIMP RSS.

Potrivit noului mecanism de finanţare al Fondului Global, lansat la începutul anului curent, Republica Moldova va participa în calitate de aplicant-interim, accentul urmând să fie pus pe extinderea activităţilor esenţiale, care sunt în riscul de a fi întrerupte din cauza deficitului financiar.

 

În urma prioritizării necesităţilor şi identificării prealabile a activităţilor cheie necesare a fi acoperite financiar de către Fondul Global,  noua solicitare de finanţare din partea ţării urmează să fie focusată pe intervenţiile de prevenire HIV în grupurile vulnerabile (UDI, LSC, BSB, deţinuţi, migranţi, tineri),  asigurarea tratamentului antiretroviral persoanelor care trăiesc cu HIV şi susţinerea intervenţiilor de îngrijire şi suport pentru persoanele infectate şi afectate de HIV/SIDA din Republica Moldova.

 

Recomandările Fondului Global la această etapă ţin de asigurarea unei contribuţii minime de 20% din partea Guvernului în susţinerea activităţilor ce urmează a fi implementate în următorii trei ani pentru atingerea indicatorilor stabiliţi în cadrul programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA (60% acoperire a UDI, 60% a LSC şi 40% BSB); asigurarea durabilităţii intervenţiilor critice şi a serviciilor instituite de Fondul Global (preluarea finanţării acestora din bugetul naţional).

 

Planul de dezvoltare a aplicaţiei de finanţare prevede:

 

1. Începutul dialogului formalizat al părţilor implicate - aprobarea la şedinţa Consiliului Naţional de Coordonare TB/SIDA (CNC) procedura de aplicare a solicitării de finanţare către Fondul Global (membrii Consiliului şi non-membrii CNC, implicaţi în domeniu HIV – iulie 2013.

 

2. Dezvoltarea proiectului aplicaţiei printr-o consultare largă cu implicarea sectorului guvernamental, nonguvernamental, internaţional; grupurilor tehnice de lucru ale CNC TB/SIDA (country dialog) cu accent pe societate civilă  – perioada iulie-septembrie 2013.

 

3. Consultarea propunerii de proiect/aplicaţie integre într-o şedintă comună cu participarea reprezentanţilor tuturor structurilor/sectoarelor implicate şi pregătirea documentelor propunerii finale – septembrie 2013.

 

4. Elaborarea documentelor finale pentru aplicaţie - septembrie-octombrie 2013.

 

5. Consultarea finală a draftului aplicaţiei cu stakeholderii/membrii CNC şi societatea civilă. Inserarea recomandărilor partenerilor naţionali pentru definitivarea propunerii - octombrie 2013.

 

6. Prezentarea aplicaţiei finale în cadrul şedinţei CNC TB/SIDA şi semnarea acesteia pentru a fi expediată în atenţia Fondului Global - inceputul lunii noiembrie 2013.

 

7. Remiterea propunerii către Fondul Global - sfârşitul lunii noiembrie 2013.

 

Consiliul Naţional de Coordonare TB/SIDA prin rolul său de coordonator şi supervizor al Programelor naţionale de prevenire şi control al tuberculozei şi HIV/SIDA/ITS, care sunt implementate, în special, cu suportul Fondului Global, urmează:

 

Noul model de finanţare al Fondului Global oferă posibilitate Republicii Moldova de a înainta, în calitate de aplicant-interim pentru grantul HIV, o solicitare de finanţare în valoare de până la 8 mln dolari SUA pentru următorii trei ani (2014-2016). Suma suplimentară oferită pentru organizarea proceselor de consultare şi implicare a societăţii civile în dialogul de ţară este de 26 mii dolari SUA.