La Chişinău a fost inaugurat un Centru Social Regional
Este cel de-al patrulea centru social regional, deschis în Republica Moldova cu scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii şi aderenţa la tratamentul antiretroviral (ARV) al persoanelor infectate cu HIV/SIDA, precum şi de a oferi oportunităţi mai bune pentru incluziunea socială a acestor persoane şi membrilor familiei lor. Primele trei centre de acest fel au fost deschise în anul 2012 la Bălţi (pentru regiunea de nord), Comrat (pentru regiunea de sud) şi Tiraspol (pentru regiunea transnistreană).
Conform statutului de funcţionare, Centrul din Chişinău va presta o gamă largă de servicii sociale şi de suport, printre care: asistenţă psihosocială şi de aderare la tratamentul ARV, consiliere psihosocială şi medicală, referire pentru obţinerea unei profesii sau a unui loc de muncă, cursuri de instruire, activităţi inclusiv de la egal la egal.
Pentru realizarea activităţilor, edificiul Centrului Social Regional a fost reparat, mobilat şi dotat cu aparate electrocasnice, echipament logistic şi informaţional; a fost amenajată o sală de instruiri şi ședințe şi o cameră (ludotecă) pentru copii. În posesia Centrului există, de asemenea, o unitate de transport pentru organizarea mai eficientă a muncii.
La festivitatea de inaugurare a Centrului Social Regional din municipiul Chişinău au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerului Sănătăţii; Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Chişinău; Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate; Fundaţiei Soros-Moldova; Ligii Persoanelor care trăiesc cu HIV; AO „Credinţa”; AO „Viaţa nouă”; ONG „Iniţiativa Pozitivă”, alţi parteneri de nivel naţional şi local.
Instituţia Publică Centrul Social Regional Chişinău (str. Melestiu 20/M) a fost deschis printr-un parteneriat dintre Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei, autorităţile publice locale (Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Chişinău) şi Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS), în cadrul programului „Reducerea impactului infecţiei cu HIV în Republica Moldova”, finanţat de Fondul Global de combatere a SIDA, Malariei şi Tuberculozei.
Pentru mai multe informaţii, contactaţi: 022 22 63 43, oficiul Centrului PAS.
Normele metodologice de aplicare a Programului unic de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în 2013 sunt stipulate prin ordinul nr. 1239/253A din 10 decembrie 2012. Prin aplicarea noului mecanism de finanţare, care a intrat în vigoare, se doreşte a atrage o atenţie sporită asupra indicatorilor de performanţă, printre care şi asupra indicatorului de depistare şi supraveghere a tratamentului pacienţilor cu tuberculoză în condiţii de ambulator. Prin raportarea pe care instituţiile medico-sanitare publice (IMSP), de orice profil, o efectuează către Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM), acestea vor primi sau nu bonusul suplimentar. Noul mecanism urmăreşte să stimuleze lucrătorii medicali ca să acorde servicii de o calitate mai bună. Volumul bonificaţiei se estimează lunar, în dependenţă de numărul de puncte acumulat de IMSP şi valoarea calculată a unui punct. Spre exemplu, pentru asistenţa medicală primară, indicatorul de performanţă privind depistarea şi supravegherea tratamentului pacienţilor cu tuberculoză în condiţii de ambulator, bonificaţia se oferă pentru: fiecare persoană din grupul de risc investigată la tuberculoză; pentru fiecare persoană nouă luată primar la evidenţă cu tuberculoză şi pentru fiecare caz de tratament supravegheat a pacienţilor cu tuberculoză în condiţii de ambulator, conform standardelor DOTS. În fond, finanţarea în baza indicatorului de performanţă nu este o metodologie nouă. Noutatea constă în faptul că, începând cu acest an, a fost introdusă finanţarea în baza indicatorului de performanţă privind depistarea tuberculozei. Cred că noile criterii de îndeplinire a indicatorului de performanţă la tuberculoză îi va disciplina mai mult pe lucrătorii medicali, vor spori conlucrarea cu actorii din societate în scopul asigurării unui control eficient al acestei maladii. Primele rezultate privind aplicarea acestui mecanism le vom simţi foarte curând.
Rezina (iunie 2011) a fost mai mult decât oportună. Centrul trebuie să ajute serviciile medicale şi organizaţiile publice locale să administreze şi să efectueze mai efectiv depistarea şi tratamentul pacienţilor cu tuberculoză, pentru a obţine indicatorii stabiliţi, conform Programului naţional de control al tuberculozei şi recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
în perioada de referinţă, a sporit numărul de adresări al populaţiei cu simptome sugestive la tuberculoză la medicul de familie. De asemenea, la un alt nivel este asigurat managementul integral al prestării serviciilor pacientului cu tuberculoză. Să vă dau şi nişte cifre. În 2012 a crescut numărul de examinări medicale în grupele de risc (94%), comparativ cu 78% în 2011 şi 68% în 2010. La fel, în 2012, avem o rată de succes a cazurilor noi bacilifere prin microscopie de 88%, (comparativ cu 81,6% în 2011) şi o scădere a mortalităţii prin tuberculoză cu 53% în 2011 (comparativ cu anul 2010). Ne bucurăm că în anii 2011 şi 2012 nu am avut niciun caz de abandon în tratamentul tuberculozei, pe când în 2008 rata abandonurilor era de 40%. La fel, în perioada de referinţă nu avem niciun caz de îmbolnăvire de tuberculoză la copii şi niciun caz de îmbolnăvire din focare. Aceste rezultate au fost posibile graţie sporirii vigilenţei din partea specialiştilor din sector, responsabilizării angajaţilor Centrului şi conlucrării cu toţi actorii comunitari pentru asigurarea succesului în controlul tuberculozei.
Pe parcursul activităţii Centrului au fost stabilite relaţii de colaborare cu APL de nivelul I şi II, cu biserica, Direcţia de asistenţă socială, Direcţia cultură, Direcţia de învăţământ, Agenţia de ocupare a forţei de muncă, organele de drept, instituţiile de învăţământ, ONG „Speranţa Terrei”, ONG „Generaţia mea”, alţi actori comunitari.
cadouri de revelion din partea autorităţilor Consiliului, dar şi din partea voluntarilor Centrului Comunitar, elevilor de la Liceul „Alexandru cel Bun” (dirigintă - Carolina Cojocaru, profesor de religie). Prin oferirea ajutoarelor financiare şi sociale bolnavilor de către Consiliul Raional Rezina, Direcţia asistenţă socială, primăriile din localităţile Cinişeuţi, Cuizăuca, Peciştea, Saharna, Sârcova, Ţareuca, Echimăuţi, Trifeşti, Păpăuţi, Mateuţi am reuşit să organizăm mai bine examinărea profilactică a populaţiei din grupurile de risc la tuberculoză şi să îmbunătăţim compleanţa la tratamentul antituberculos.
După cum am menţionat deja, controlul tuberculozei se poate realiza doar în conlucrare cu alţi actori din societate. Riscul de abandon persistă pe toată perioada tratamentului. O mare parte a pacienţilor necesită periodic să fie evaluaţi, să le fie identificate cauzele şi necesităţile, să le fie extins numărul de servicii acordate. Oricine poate abandona, luând în consideraţie durata tratamentului (până la 1 an în cazul tuberculozei clasice şi până la 2 ani în cazul tuberculozei multidrogrezistente), multiplele probleme sociale şi psihologice cu care se confruntă pacientul şi familia. Dintre pacienţii depistaţi cu tuberculoză, 65% sunt neangajaţi în câmpul muncii, 57% locuiesc în condiţii nesatisfăcătoare, 37% se confruntă cu violenţă domestică, 34% - fac abuz de alcool, 10% - suferă de depresie, 55% - au o înţelegere redusă a problemelor legate de tratament, 50% – denotă o responsabilitate redusă faţă de societate ca rezervor de infecţie (sursa: Sondajul efectuat de CSSPTB Rezina, 2011).