În general, a fost un an bun şi plin de activităţi. Ca şi succese ale Centrului PAS, aş menţiona completarea staff-ului organizaţiei cu încă doi experţi valoroşi, elaborarea unui şir de studii şi analize cu referire la politicile din domeniul sănătăţii, demararea unor proiecte noi. În anul 2012 am finalizat cu succes proiectul “Prevenirea hepatitelor virale B şi C în Moldova”, finanţat de Banca Mondială, rezultatele căruia au fost confirmate de finanţator ca unele dintre cele mai bune în regiune. Tot în acest an, am trecut printr-un proces foarte complicat de revizuire a proiectelor finanţate de Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei, în final, obţinând aprobarea continuării finanţării pentru anii 2013-2015.
Referitor la planurile de viitor, îmi doresc o intensificare a activităţilor de monitorizare a politicilor în domeniul sănătății, diversificarea portofoliului de proiecte şi iniţierea unor proiecte noi, care să asigure o durabilitate activităţilor desfăşurate până acum de către Centrul PAS. Desigur, în toate acestea mizez pe relaţii de colaborare constructive cu partenerii locali şi internaţionali.

Vă cunoaştem ca o persoană care susţine şi promovează activ reformele în domeniul sănătăţii. Mă refer aici, în special, la iniţiativele de restructurare a serviciilor de control al tuberculozei şi HIV/SIDA, pe care le-aţi lansat încă în perioada când aţi activat în funcţia de viceministru al Sănătăţii, prin punerea în aplicare a unei Foi de Parcurs pentru Ministerul Sănătăţii. Ce aşteptări aţi avut atunci şi cum vedeţi realizarea acestor reforme în anul 2013?
Am avut şi continui să am mari speranţe privind derularea reformelor în domeniul sănătăţii, cu precădere, a celor din sectorul spitalicesc. Sincer să fiu, am aşteptat ca anul 2012 să aducă mai multă claritate asupra planului de acţiuni şi asupra instituţiilor medicale, ce urmau să fie reformate (inclusiv, instituţii municipale). Sper ca 2013 să fie mai rodnic din punct de vedere al reformelor, ce vor fi accelerate spre binele cetaţeanului.

Într-un articol al Dumneavoastră aţi menţionat că, potrivit OMS, în Moldova nu există epidemie de tuberculoză, ci “o stare de urgenţă”. Cum putem ieşi din această zonă gri în care ne aflăm vizavi de situaţia privind tuberculoza în ţară? Vă întreb şi din considerentul că de când sunteţi la Centrul PAS şi, mai înainte, la AIHA, aţi avut întotdeauna în vizorul Dumneavoastră domeniul tuberculozei…
Tuberculoza este o maladie medico-socială complexă, care descrie nu numai nivelul sistemului sănătăţii, dar şi calitatea protecţiei sociale şi chiar nivelul general de bunăstare al societăţii. În perioada 2011-2012 am lansat câteva proiecte revoluţionare, care deja încep să aducă roade. La moment, dispunem doar de unele date preliminare, care indică asupra faptului că politicile moderne, propuse de Centrul PAS, vor genera un impact vădit asupra poverii tuberculozei în Moldova. Către mijlocul anului 2013, sper să avem o documentare mai bună a acestor rezultate, ce vor servi drept dovezi pentru introducerea noilor strategii în controlul tuberculozei la nivel naţional şi internaţional.

Care ar fi, în opinia Dumneavoastră, rolul sectorului neguvernamental în promovarea reformelor din sistemul sănătăţii?
Rolul sectorului neguvernamental este unul foarte important şi ţine de mai multe aspecte. În primul rând, prin expertiza şi experienţa pe care au acumulat-o, organizaţiile neguvernamentale pot şi trebuie să contribuie la elaborarea noilor reforme în sectorul sănătăţii. În al doilea rând, organizaţiile neguvernamentale sunt cele mai indicate pentru a monitoriza implementarea acestor reforme.

Decurând, Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei a semnat continuarea finanţării granturilor pentru activităţile din domeniul TB/SIDA (pentru anii 2013-2015) cu Centrul PAS, în calitate de Recipient Principal din partea societăţii civile. Ce argumente au contribuit la acceptarea acestei finanţări pentru Republica Moldova?
Cel mai important argument este că ambele proiecte, implementate de Centrul PAS (pentru HIV/SIDA şi tuberculoză), în perioada 2011-2012, au obţinut rating-ul “A” – cel mai înalt grad de apreciere din partea Fondului Global. Această apreciere este atribuită atât Centrului PAS (Recipientul Principal), cât şi subrecipienţilor, partenerii noştri: Fundaţia Soros-Moldova, Centrul de Dezvoltare în Sănătate “AFI”, Institutul de Ftiziopneumologie “Chiril Draganiuc”, Asociaţia de binefacere “Viaţa Nouă”, Institutul pentru Drepturile Omului şi alţii. Un alt argument este că echipa Centrului PAS a reuşit în mai puţin de jumătate de an să finalizeze la timp şi calitativ întreg procesul de negociere cu Fondul Global, obţinând astfel continuarea finanţării proiectelor pentru anii 2013-2015.

Din câte cunoaştem, începând cu anul 2011 deţinut un mandat special în conducerea Fondului Global: membru al Bordului Fondului Global din partea Europei de Est și Asiei Centrale şi președinte al Comitetului de Finanțe și Performanță Operațională (Geneva, Elveția). Ce ne puteţi spune despre noile strategii şi politici de control al Fondului Global, care vor fi puse în aplicare pentru ţările recipiente de granturi?
Întradevăr, în anul 2011 am avut un mandat de membru al Bordului Fondului Global. Pentru perioada 2012-2013, am fost ales în funcţia de preşedinte al Comitetului de Finanţe şi Performanţă Operaţională al Fondului Global. În aceste poziţii cheie am avut posibilitatea să particip la elaborarea Strategiei de activitate a Fondului Global pentru anii 2011-2015, dar şi al noului mecanism de finanţare, care va fi aplicat începând cu anul 2013. Noile strategii şi politici promovate de Fondul Global la nivel mondial au ca scop identificarea mai bună a intervenţiilor, care să acopere cu o precizie mai mare necesităţile populației. Sper foarte mult ca Republica Moldova să obţină o continuare a finanţării în 2014 ca rezultat al prioritizării mai bune a programelor naţionale de control al tuberculozei şi HIV/SIDA.

Pe final, Vă rugăm să veniţi cu un mesaj pentru cititorii noştri…
Doresc tuturor multă sănătate, fericire, prosperitate, frumoase realizări personale şi profesionale. Să ne străduim să facem lucrurile mai bune fiecare acolo unde suntem şi numai astfel vom reuşi să obţinem indicatorii pentru un “bine” comun. La mulţi ani!

Vă mulţumim pentru interviu şi Vă urăm, la rândul nostru, un An Nou fericit!

Pentru conformitate,
Victoria Tataru

În scopul desfășurării în condiții optime și în termenii stabiliți a unor activități planificate pentru anii 2013-2014 în cadrul Programului ”Reducerea impactului infecției HIV în Republica Moldova”, finanțat de Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei și Malariei, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) lansează o competiție deschisă pentru ONG-urile active în domeniul HV/SIDA în vederea asigurării angajării societății civile și populațiilor cheie în răspunsul național la HIV.

Centrul PAS solicită scrisori de intenție din partea organizaţiilor non-guvernamentale (ONG-uri) din Moldova, lideri în domeniul HIV/SIDA, care vor stabili o platforma clară de implicare a ONG-urilor din domeniu în răspunsul național la HIV/SIDA, vor dezvolta și realiza campanii de pledoarie în vederea promovării intereselor și drepturilor persoanelor care trăiesc cu HIV (PTH) și vor consolida capacitățile comunității PTH din Moldova.

ONG-urile interesate sunt invitate să depună Scrisori de intenție în scopul asigurării angajării societății civile și populațiilor cheie în răspunsul național HIV, care are la bază următoarele obiective:

-        identificarea problemelor şi lacunelor de politici în domeniul HIV/SIDA și implicarea PTH în luarea deciziilor și implementarea programelor şi politicilor din domeniul HIV/SIDA;

-        dezvoltarea și realizarea campaniilor de pledoarie în vederea promovării intereselor și drepturilor PTH și consolidarea capacităților comunității PTH din Moldova, grupurilor de inițiativă și organizațiilor non-guvernamentale, în acest sens;

-        constituirea reţelelor intrasectoriale şi intersectoriale.

În scopul realizării acestor obiective, ONG-ul  selectat va ţine cont de următoarele:

-        Abilitarea organizațiilor non-guvernamentale active în domeniul HIV/SIDA în cunoaşterea şi revendicarea drepturilor PTH, inclusiv prin intermediul campaniilor de informare şi sensibilizare;

-        Identificarea, analiza, promovarea şi diseminarea de bune practici privind promovarea drepturilor PTH;

-        Dezvoltarea și desfăşurarea campaniilor de pledoarie privind necesităţile persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA;

-        Identificarea soluţiilor pentru problemele din domeniul HIV/SIDA;

-        Constituirea rețelei sectoriale şi transsectoriale din domeniul dat;

-        Promovarea parteneriatelor dintre organizațiile guvernamentale și non-guvernamentale în procesul de luare a deciziilor publice;

-        Reprezentarea intereselor comunității PTH în cadrul Grupurilor Tehnice de Lucru ale Consiliului Național de Coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei și altor grupuri relevante;

-        Asigurarea susținerii din partea mass-media;

-        Facilitarea comunicării și informării în cadrul rețelei PTH, inclusiv, elaborarea și publicarea buletinului informativ al comunității PTH;

-        Realizarea activităților de consolidare a capacităților comunității PTH și populațiilor cheie (instruiri, ateliere etc.).

Profilul depunătorului: ONG, lider în domeniul HIV/SIDA, cu experiență vastă în pledoarie, crearea şi consolidarea rețelelor PTH, precum și mobilizarea comunității PTH și populațiilor cheie. Eligibile de a participa în cadrul acestei competiții deschise sunt organizaţiile neguvernamentale apolitice, nonprofit, legal constituite în Republica Moldova, care sunt active în promovarea drepturilor PTH şi au experienţă de lucru în domeniul HIV/SIDA. În cazul formării unui parteneriat dintre organizaţia aplicantă şi alte organizaţii neguvernamentale din domeniul dat, vor fi clar indicate activităţile şi responsabilităţile asumate de către partener/parteneri în cadrul proiectului.

Scrisoarea de intenție va include următoarele documente:

    Curriculum Vitae (CV) al ONG-ului aplicant și a ONG-urilor partenere, dacă se aplică în parteneriat, cu indicarea competenței și expertizei relevante scopului cererii de depunere a scrisorii de interes;
    Copia certificatului de înregistrare a organizaţiei şi a statutului ei;
    CV-urile persoanelor cheie (directorul de organizație, echipa de implementare a proiectului şi experţii care vor fi implicați în proiect, contabilul);

    Lista fondatorilor, componenţa consiliului director al organizaţiei;

    Raportul pentru ultimul an de activitate cu indicarea surselor de finanţare, confirmat de consiliul de administrare al organizaţiei sau a constituenților;
    Alte materiale pe care le consideraţi necesare.

Scrisorile de intenție vor fi examinate de către Comisia de Selecție în conformitate cu condiţiile de eligibilitate și criteriile de evaluare enumerate mai jos:

-        Experienţa organizaţiei aplicante în domeniul HIV/SIDA și lucru cu comunitatea PTH și grupurile vulnerabile, inclusiv  consolidarea comunității (pondere 20%);

-        Experienţa organizaţiei aplicante în gestionarea proiectelor cu finanțare externă (pondere 10%);

-        Experiența organizației în promovarea intereselor PTH și realizarea activităților de desfăşurare a campaniilor de sensibilizare și pledoarie privind necesităţile PTH și grupurilor vulnerabile (pondere 40%);

-        Resurse umane adecvate pentru implementarea proiectului (pondere 30%);

Scrisorile de intenție (în limba română sau engleză) vor fi prezentate nu mai târziu de 26 decembrie 2012, ora 18.00 la adresa: Str. Vasile Alecsandri 99/1, Chişinău, MD-2012, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS). Versiunea electronica a scrisorii de intenție va fi prezentată la adresele de email: liliana.caraulan@pas.md, cezar.captaciuc@pas.md

Dosarele incomplete sau depuse după data limită nu se vor lua în considerare. Dosarele depuse nu se restituie, cu excepţia fotografiilor şi copiilor materialelor video şi audio.

Sursa: Centrul PAS

Ca puncte de destinaţie pentru vizitele de supervizare în semestrul doi (2012) au servit: Centrul Social Regional de susţinere a persoanelor care trăiesc cu HIV din Tiraspol (proiect implementat de Centrul PAS) şi Spitalul de tuberculoză din Bender şi Laboratorul de referinţă al acestuia (proiecte susţinute de IP UCIMP RSS).

Vizitele de supervizare se desfăşoară în conformitate cu prevederile Manualului Operaţional al CNC TB/SIDA privind obligaţiunile membrilor Consiliului referitor la supervizarea granturilor Fondului Global, implementate în Republica Moldova de către Recipienţii Priincipali (IP UCIMP RSS şi Centrul PAS) şi subrecipienţii acestora.

Interesul de a participa la această vizită a fost manifestat de 16 membri CNC TB/SIDA (sau delegaţii acestora), care s-au deplasat la faţa locului pentru a se documenta despre progresul proiectelor din regiune. În urma vizitelor, participanţii au reiterat necesitatea continuării organizării activităţilor de supervizare pentru asigurarea monitorizării implementării granturilor şi gestionarea transparentă a resurselor Fondului Global în Republica Moldova. Iată câteva opinii:

Aliona Dumbrăveanu, reprezentantul Ministerului Tineretului şi Sportului
Este pentru prima dată când particip la o vizită de supervizare a granturilor Fondului Global şi am rămas plăcut impresionată de cele văzute. Atât Centrul Social Regional, cât şi Spitalul de Tuberculoză şi Laboratorul acestuia dispun de săli bine dotate cu mobilier şi echipament medical, personalul este receptiv şi dedicat domeniului de activitate. Consider utile aceste vizite, deoarece anume în cadrul unor întâlniri de acest fel, mai puţin formale, oamenii au posibilitatea să se cunoască mai bine, să se simtă mai liberi în exprimare şi să fie mai sinceri. Voi aprecia mult dacă această experienţă va fi continuată şi voi mai avea oportunitatea să particip în astfel de vizite de lucru în viitor.

Svetlana Doltu, şeful Direcţiei Medicale, Departamentul Instituţii Penitenciare, Ministerul Justiţiei
Primul lucru pe care doresc să îl menţionez cu plăcere este faptul că investiţiile care au fost făcute din sursele granturilor Fondului Global sunt vizibile. Nu ştiu care va fi situaţia odată cu întreruperea finanţării din partea acestui donator important pentru domeniul tuberculozei şi HIV/SIDA, dar ceea ce există la moment – bucură. Chiar dacă în rândul participanţilor la această vizită au fost mai puţini membri ai Consiliului şi mai mulţi delegaţi ai acestora, care sunt membri ai grupurilor tehnice de lucru (GTL) ale Consiliului, sunt de părerea că deplasările în grupuri mixte (membri CNC şi membri ai GTL) este un exerciţiu util pentru toţi. Aceasta din considerentul că în timpul vizitelor în teren şi a discuţiilor dintre specialiştii în domeniu şi factorii decizionali are loc un schimb eficient de informaţii, care, ulterior, se soldează mai uşor cu găsirea unor soluţii la problemele de interes comun şi major în ce priveşte protejarea sănătăţii publice.

Igor Chilicevschi, preşedintele Ligii persoanelor care trăiesc cu HIV, membru CNC TB/SIDA
Vorba veche “mai bine o dată să vezi decât de două ori să auzi” este adevărată şi cu referinţă la vizita de supervizare. Una este să te informezi din rapoarte şi dări de seamă şi cu totul altceva este să vezi cu ochii tăi. Bucură faptul că în secţia pentru tratamentul tuberculozei rezistente de la Spitalul de Tuberculoză din Bender au fost create condiţii foarte bune sau, cum le numesc pacienţii, de tip sanatorial. Totuşi, este regretabil că nu toţi bolnavii de tuberculoză rezistentă au acces la acest tratament. Actuală este şi problema aderenţei pacienţilor la tratament antiretroviral. Este necesară unirea eforturilor din partea tuturor structurilor de nivel local şi central, guvernamentale şi neguvernamentale, pentru a ridica nivelul de informare al populaţiei, pentru a oferi un acces mai larg la servicii de prevenire, diagnosticare şi tratament, astfel, ca în final să putem ţine sub control tuberculoza şi infecţia HIV în Republica Moldova.

Potrivit Silviei Munteanu, director al Reprezentanţei în Moldova a Fundaţiei SIDA Est-Vest (AFEW), la concurs au aplicat 16 reprezentanţi mass media (jurnalişti care activează în presa scrisă, la posturile de radio, televiziune, agenţiile de presă şi reviste electronice naţionale şi locale), care au prezentat peste 80 de materiale la tematica HIV/SIDA. Scopul concursului a fost de a intensifica rolul mass-media în elucidarea tematicii HIV/SIDA/infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) pentru informarea publicului larg despre necesitatea şi importanţa prevenirii infecţiei HIV/SIDA/ITS, reducerea stigmei şi discriminării faţă de persoanele infectate cu HIV. 

Membrii juriului (specialişti din domeniul sănătăţii şi specialişti în comunicare) au apreciat materialele expediate la concurs prin prisma următoarelor criterii: relevanţa informaţiei, documentarea profundă, veridicitatea şi imparţialitatea informaţiei, respectarea normelor etice şi a terminologiei internaţionale aprobate vis-a-vis de HIV şi SIDA, accesibilitatea informaţiei pentru auditoriul ţintă şi conlucrarea cu specialiştii  în domeniu.

În rezultatul examinării şi evaluării materialelor înaintate la concurs, au fost oferite 7 premii şi o menţiune. Cine sunt premianţii concursului din acest an – aflaţi în paginile Buletinului Informativ din luna decembrie curent.

Vizita este o acţiune organizată de Secretariatul CNC TB/SIDA, în conformitate cu prevederile Manualului Operaţional CNC TB/SIDA referitor la supervizarea granturilor Fondului Global pentru componentele TB/SIDA, implementate în Republica Moldova de către Recipienţii Priincipali (IP UCIMP RSS şi Centrul PAS) şi subrecipienţii acestora.

Ca puncte de destinaţie pentru actuala vizită de supervizare au servit: Centrul Social Regional de susţinere a persoanelor care trăiesc cu HIV din Tiraspol (proiect implementat de Centrul PAS) şi Spitalul de tuberculoză din Bender şi Laboratorul de referinţă din aceeaşi localitate (proiecte susţinute de IP UCIMP RSS).

Cu detalii vom reveni în Buletinul Informativ , ediaţia lunii decembrie.

Prezent la eveniment, dl Andrei Usatîi, Ministru al Sănătăţii,a menţionat că Proiectul „mSănătate” este absolut nou pentru Republica Moldova şi este implementat de către compania Moldcell, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate, Institutul de Sănătate şi Asistenţă Medico-Socială, Centrul Naţional de Management în Sănătate, sub egida Ministerului Sănătăţii. Serviciile „mSănătate” includ: „mSupraveghere tratament” – adresat pacienţilor care se tratează de tuberculoză şi persoanelor care se află în tratament ARV şi tratament profilactic, precum şi „mGraviditate fără risc” –  adresat femeilor gravide şi lăuzelor.

Rodica Verbeniuc, şef secţie comunicări corporative ÎM Moldcell SA a opinat că conceptul serviciilor „mSănătate”  a fost iniţiat în urma studierii cazurilor de succes de implementare a asistenţei medicale prin SMS în alte ţări. Astfel, există dovezi clare că prin utilizarea tehnologiilor mobile (transmiterea mesajelor de notificare despre administrarea medicamentelor la ore exacte, conform indicaţiilor medicului; respectarea graficului vizitelor la medic; continuarea tratamentului până la vindecarea completă) se poate de redus rata abandonului şi de crescut rata de cazuri tratate cu succes. Referindu-se la costurile de implementare a serviciilor „mSănătate”, dna Verbeniuc a menţionat că Moldcell pune la dispoziţia pacienţilor cu tuberculoză şi celor care vor deveni beneficiari ai Proiectului, 2000 de telefoane mobile şi 3000 de cartele SIM. De asemenea, toate SMS-urile expediate pe parcursul a doi ani de beneficiarii Proiectului vor fi gratiuite.  

Potrivit dlui Dorin Rotaru, director al Institutului  de Sănătate şi Asistenţă Medico-Socială (ISAMS), serviciile „mSănătate” vor avea un rol de asistent medical, simplificând astfel munca medicilor, care sunt prinşi cu completarea unui volum prea mare de documentaţie medicală. Serviciile „ mSănătate” îşi propun să contribuie la sporirea calităţii actului medical prin intermediul unei administrări sistematice a informaţiilor, care se adresează direct pacienţilor.

Liliana Domente, director al Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”şi coordonator al Programului naţional de control al tuberculozei, a reiterat, la rândul său, că pune mari speranţe în implementarea cu succes a acestei aplicaţii, în special, în rândul pacienţilor mai puţin compleanţi până acum – consumatorii de alcool şi consumatorii de droguri. „Scopul noilor servicii este de a trezi interesul pacienţilor pentru urmarea până la vindecare a tratamentului tuberculozei, de a nu le permite să întrerupă şi să abandoneze tratamentul. Tuberculoza este o maladie care se tratrează o perioadă îndelungată, deaceea şi rezultatele vor fi vizibile peste 1-2 ani. Sper ca prin intermediul telefoniei mobile (a SMS-urilor de informare şi educare, transmise repetat, pe care le vor primi pe toată durata aflării în tratament) să fie sensibilizaţi şi influenţaţi pozitiv asupra aderenţei la tratament”, a concluzionat Liliana Domente.

Serviciile „mSănătate” în Republica Moldova sunt considerate cu un grad înalt de confidenţialitate şi vor fi disponibile exclusiv pentru abonaţii Moldcell.

Informaţie de Victoria Tataru

P.S. Cu mai multe detalii vom reveni în Buletinul Informativ din luna decembrie curent.

Recent, Consiliul Naţional de Coordonare TB/SIDA a fost informat despre aprobarea continuării finanţării Programului naţional de control al tuberculozei (PNCT) de către Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei pentru următoarea perioadă (anii 2013-2015). Cum aţi primit Dumneavoastră această informaţie în calitate de coordonator PNCT şi director al Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”?

Liliana Domente: Evident, am primit-o cu bucurie, ceea ce înseamnă că activităţile legate de diagnosticul şi tratamentul tuberculozei vor fi acoperite din sursele externe până în anul 2014, iar unele activităţi ce ţin de acordarea suportului pacienţilor vor fi extinse până în 2015. În acelaşi timp, menţionăm că începând cu 2013, din bugetul de stat, se prevede alocarea surselor pentru acoperirea  tratamentului tuberculozei cu preparate de linia întâi şi, parţial, pentru acoperirea serviciilor de diagnostic prin microscopie. În perioada de tranziţie (trecere de la finanţarea externă la cea de stat) este necesar să ne asigurăm că ţara va reuşi să-şi asume treptat responsabilitatea pentru preluarea finanţării activităţilor de bază a Programului naţional de control al tuberculozei, cum ar fi diagnosticul şi tratamentul.

Suntem la finele celui de-al doilea an de implementare a Programului naţional de control al tuberculozei (2011-2015) în Republica Moldova. Care ar fi principalele rezultate obţinute pe parcursul acestui interval de timp?

Liliana Domente: În primul rând, aş menţiona accesul universal la metodele rapide de diagnostic a tuberculozei rezistente (TB MDR), în special, implementarea metodei GeneExpert, prin care se confirmă rezistenţa la tuberculoză. La moment, în republică, există un sistem de laboratoare bine structurat, care permite diagnosticarea rapidă a TB MDR în teritorii. În rezultatul accesului universal la aceste servicii, este în creştere numărul pacienţilor diagnosticaţi cu tuberculoză rezistentă, ceea ce ne permite să-i încadrăm la timp în tratamentul TB MDR corespunzător.  Făcând o analiză a situaţiei epidemiologice pe 9 luni ale anului curent, constatăm că rata de succes al tratamentului în 2012 este cu 3% mai mare printre cazurile clasice decât în aceeaşi perioadă a anului 2011 ( 57,3% comparativ cu 54%). Aceasta a fost posibil şi graţie creării reţelei centrelor comunitare de suport al pacienţilor cu tuberculoză în zece teritorii-pilot din ţară (Străşeni, Orhei, Rezina, Glodeni, Ungheni, Hânceşti, Ialoveni, Criuleni, Cahul, Râbniţa), care şi-au început activitatea în vara anului trecut şi datorită cărora putem menţiona că mulţi pacienţi au fost reîntorşi în tratament. Totodată, în aceeaşi perioadă de referinţă, rata de abandon al tratamentului a scăzut cu 2-3 % (8,8 % faţă de 12% în anul 2011). Sunt primele rezultate intermediare de impact pe care le avem, dar rămâne să urmărim evoluţia situaţiei în continuare. La capitolul suportul pacienţilor bolnavi de tuberculoză, este de remarcat că începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2011 au început să primească ajutor social şi pacienţii cu TB clasică, nu doar cei cu TB MDR.  

Referindu-ne la controlul coinfecţiilor, trebuie să menţionez că dacă în anii precedenţi pacienţii diagnosticaţi cu tuberculoză nu erau încadraţi în tratamentul antiretroviral (ARV), în prezent, aceştia sunt testaţi la HIV şi cei care necesită tratament specific antiretroviral sunt luaţi în tratament.

Eforturi sporite au fost întreprinse în ultimii ani şi pentru informarea populaţiei despre tuberculoză. Campaniile de comunicare ce derulează în fiecare an în Moldova au scopul de a sensibiliza opinia publică şi de a-i determina pe oameni să consulte medicul în cazul suspectării anumitor simptome caracteristice tuberculozei.

O intervenţie nouă a PNCT este orientarea spre tratamentul în condiţii de ambulator al pacienţilor bolnavi de tuberculoză. Este un proiect pilot, ce a demarat în vara anului 2012 în două localităţi (Orhei şi Cahul). Rezultatele pe care le vom obţine sperăm să îi convingă atât pe pacienţi, cât şi pe lucrătorii din sistemul medical, că această metodă este mult mai cost-eficientă. La moment, implementarea proiectului este dificilă din cauza mentalităţii vechi precum că tuberculoza se tratează în staţionar, iar pacienţii bolnavi de TB MDR trebuiesc izolaţi. Adevărul este că pericol nu prezintă pacientul care se află în tratament, ci persoana care nu este depistată la timp şi fiind bolnavă (purtătoare de TB) prezintă o sursă de infecţie pentru cei din jur. Convingerea mea este că viitorul aparţine tratamentului de ambulator al tuberculozei.

În cadrul ultimei şedinţe a CNC TB/SIDA v-aţi referit la mai multe provocări de ordin social, economic, comportamental etc., cărora R. Moldova trebuie să le facă faţă pentru atingerea indicatorilor stabiliţi. Cum putem asigura succesul implementării PNCT pentru perioada 2011-2015?

Liliana Domente: Tuberculoza este o boală socială şi provocarea cea mai mare o constituie criza social-economică. În Europa de Vest tuberculoza a început să scadă înaintea apariţiei preparatelor antituberculoase. Acest exemplu ne orientează spre ideea că aspectul social contează foarte mult. Pe plan comportamental, evident, trebuie să continuăm activităţile de informare pentru a convinge populaţia să consulte medicul la suspectarea primelor simptome caracteristice tuberculozei, pentru a nu lăsa ca boala să fie diagnosticată în stadii avansate, când se supune mai greu tratamentului şi când persoanele bolnave pot transmite uşor infecţia celor cu care vin în contact. Referitor la aspectele de finanţare, Programul naţional de control al tuberculozei are un deficit de buget de 35 %. Ca să atingem indicatorii stabiliţi trebuie să existe şi o acoperire financiară adecvată. Sperăm că pe parcursul următorilor ani vor fi acoperite activităţile pentru cele trei obiective principale: diagnosticul, tratamentul şi suportul social al pacienţilor.

La aceste aspecte principale ce ţin de implementarea PNCT în Republica Moldova şi anume – diagnosticarea persoanelor cu tuberculoză şi acordarea tratamentului pacienţilor cu tuberculoză, am dori să ne referim în continuare. Realitatea din ultimii ani ne arată că reuşim să diagnosticăm, dar nu şi să tratăm. Este aşa sau altfel?

L.Domente: Deficienţele care există se referă atât la diagnosticare, cât şi la tratament şi explicaţia trebuie găsită în mecanismul de conclucrare a diferitor structuri implicate în controlul tuberculozei. Tratamentul tuberculozei este de durată (6 şi 24 de luni) şi pentru ca pacienţii să se menţină şi să urmeze tratamentul până la sfârşit este necesară o mai bună conlucrare a tuturor actorilor implicaţi în controlul TB (asistenţa medicală primară, serviciul de ftiziopneumologie, inclusiv comunitatea) pentru a-i ajuta pe pacienţi să se trateze de această boală. Tuberculoza nu este o sentinţă, dar o maladie care se tratează şi pacientul nu trebuie izolat, dar susţinut de medic, de familie, colegi, prieteni etc. Nimeni nu este protejat de riscul de a se îmbolnăvi de tuberculoză.

Cine, în opinia Dvs., se face mai mult vinovat de eşecul tratamentului tuberculozei: prestatorii de servicii medicale (începând cu medicii de familie) sau pacienţii cu tuberculoză, care nu conştientizează că sănătatea este, în primul rând, o responsabilitate personală? 

Liliana Domente: Consider, cu toţii avem o parte de vină în situaţia creată: începând cu serviciul medical şi terminând cu pacienţii. Carenţele cele mai mari ţin de asigurarea tratamentului strict supravegheat. Foarte mult depinde de atitudinea pacientului faţă de sănătate, dar, până la urmă, serviciul medical este responsabil de controlul acestei infecţii în ţară. 

Cine ar putea să contribuie la schimbarea situaţiei? Cine ar trebui să aibă rolul de lider în controlul tuberculozei în Republica Moldova (Asistenţa Medicală Primară, Centrele Medicilor de Familie, specialiştii  ftiziopneumologi, ONG-urile, mass media, comunitatea, pacienţii)?

Liliana Domente: Fiind parte a sistemului sănătăţii, nu aş putea delega aceste responsabilităţi altor structuri. Consider că sistemul sănătăţii îşi are rolul său important în controlul tuberculozei. Totodată, de unul singur, s-a dovedit a fi neputincios în faţa provocărilor legate de tuberculoză. De aceasta, este necesar ca fiecare structură să îşi conştientizeze rolul pe care îl are în combaterea acestei maladii şi să fie responsabilizat de sarcinile pe care le are.

Ce ne puteţi spune despre vizitele pe care le organizaţi în teritoriu cu scopul monitorizării acţiunilor de control al tuberculozei de către prestatorii de servicii medicale de diferite niveluri?

Liliana Domente: Într-adevăr, există o echipă de monitorizare şi evaluare a Programului naţional de control al tuberculozei, care, merge prin toate raioanele republicii şi face anumite recomandări specialiştilor din domeniu (ftizopneumologilor, medicilor de familie). Totuşi, echipa respectivă nu are împuternicirea de a influenţa asupra carenţelor care au fost depistate, pentru a fi ulterior înlăturate. Echipa de monitorizare şi evaluare vine cu recomandări, dar rămâne ca administraţia instituţiei să îşi asume responsabilitatea şi să ia în calcul recomandările propuse.

Pe parcursul lunii octombrie curent (8-11 octombrie), Republica Moldova a fost gazda unui atelier regional pe problemele tuberculozei, eveniment organizat sub egida Biroului European al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii OMS  şi al Parteneriatului Stop TB. Ce ne puteţi spune despre acest eveniment?

Liliana Domente: A fost un eveniment cu participare internaţională, care a avut drept scop evaluarea planurilor naţionale pentru controlul tuberculozei a ţărilor participante (Azerbaidjan, Albania, Armenia, Belarus, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Kazahstan, Kîrgîstan, Moldova, România, Serbia, Tadgikistan, Uzbekistan, Ucraina). Delegaţia din Republica Moldova a prezentat Programul naţional pentru controlul tuberculozei pentru 2011-2015, care a fost recunoscut ca unul bine structurat, ce răspunde necesităţilor ţării. Rămâne deja să progresăm în implementarea acestui plan de acţiuni.

De aproximativ un an, Vă aflaţi în fruntea Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” şi, în paralel, deţineţi poziţia de coordonator al Programului naţional de control al tuberculozei. Cum e să porţi pe umeri toată această responsabilitate? Vă întreb, pentru că, din câte ştiu, sunteţi prima femeie aleasă în aceste două funcţii...

Liliana Domente: Nu este uşor şi sunt conştientă de faptul că îmi asum o mare responsabilitate pentru tot ce urmează să realizez. Întrucât am activat în domeniul tuberculozei şi mai înainte, cunosc problemele care există din interior, nu din auzite. Mizez pe echipa nou-creată, pentru că foarte mult depinde şi de echipa pe care o ai în spate.  Sper cu bună înţelegere, chibzuinţă să reuşim să dăm un impuls nou activităţilor din domeniul tuberculozei şi să contribuim la promovarea acelor reforme, care se lasă prea mult timp aşteptate pe acest segment.

Vă mulţumesc pentru interviu şi Vă urez mult succes!                                     

 A intervievat Victoria Tataru

Potrivit estimărilor, până la sfârşitul anului 2013, de tratamentul antiretroviral vor beneficia 2982 pacienţi. Costul total al medicamentelor procurate (pentru anul 2013) este de 619 779 dolari SUA. Procurările vor fi livrate în două tranşe: ianuarie şi iulie 2013. Conform estimărilor, 90 la sută dintre pacienţi se vor trata potrivit schemelor de medicamente din prima linie (2677 pacienţi), costul tratamentului fiind în jur de 200 dolari SUA pe an per pacient. Alţii 9,5 la sută (286 pacienţi) se vor trata cu medicamente de linia a doua, costul tratamentului per pacient pe an fiind de aproximativ 800 dolari SUA.  De scheme alternative de tratament vor beneficia 0,5% (19 pacienţi).

Medicamentele antiretrovirale pentru persoanele infectate cu HIV şi bolnave de SIDA sunt procurate din sursele grantului Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei.

Sursa: www.ucimp.md

Cele mai multe cazuri noi de infecţie cu HIV au fost înregistrate în municipiile Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender şi raioanele Râbniţa, Slobozia, Cahul, Grigoriopol, Soroca, Căuşeni, Floreşti.

Ca şi în perioada nouă luni 2011, predomină calea heterosexuală de transmitere a infecţiei cu HIV. Din numărul de cazuri noi depistate, 279 s-au înregistrat în rândul bărbaţilor şi 293 – în răndul femeilor. În segmentul de vârstă 15-24 ani au fost depistate 89 persoane, ceea ce reprezintă 15,5% din numărul de cazuri depistate ( în 2011 – 18,98%).

Supravegherea medicală, iniţierea şi monitorizarea tratamentului antiretroviral (TARV) al persoanelor infectate cu HIV şi bolnave de SIDA se efectuează în 7 teritorii (IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi, IMSP Spitalul de Dermatologie şi Maladii Comunicabile, Spitalul Penitenciar Pruncul al Departamentului Instituţiilor Penitenciare, Centrul SIDA Tiraspol, Spitalul raional Râbniţa, Spitalul de Ftiziopulmonologie din Bender şi sistemul penitenciar din Transnistria).

Pe parcursul trimestrului trei, tratamentul antiretroviral a fost iniţiat la 139 persoane, inclusiv în teritoriile de est – la 42 persoane. La 1 octombrie 2012, în tratamentul ARV erau încadraţi 2056 persoane care trăiesc cu HIV, inclusiv 638 persoane din teritoriile de est ale ţării.

Informaţie pregătită în baza Buletinului informativ al CNSP